O nouă realitate politică la Bruxelles după moțiunea contra Ursulei von der Leyen. Noile vulnerabilități ale șefei CE

Ursula von der Leyen a învins cu ușurință o moțiune de cenzură inițiată de politicieni de extremă dreapta, convingând o majoritate confortabilă a deputaților europeni să respingă inițiativa și să o mențină în funcție, arată o analiză Politico.

Partidul Popular European de centru-dreapta „a demonstrat din nou astăzi că noi suntem factorul de stabilitate pentru proiectul UE”, s-a bucurat după vot Manfred Weber, principalul aliat conservator al lui von der Leyen în Parlament.

Cu toate acestea, victoria are un cost considerabil pentru șefa Comisiei. Nu numai că a fost forțată să își apere public acțiunile din scandal Pfizergate, dar a trebuit, de asemenea, să facă concesii considerabile grupului Socialiștilor și Democraților - presupușii săi aliați - pentru a contracara amenințarea că deputații lor se vor abține la votul de joi.

„Cred că ea [von der Leyen] a înțeles în sfârșit ce se întâmplă în Parlament”, a trâmbițat eurodeputatul René Repasi, șeful delegației SPD german în Parlament.

Citește și

Ursula Von der Leyen i-a cerut Chinei să pună capăt "sprijinului său de neclintit" pentru Rusia

O nouă realitate politică la Bruxelles

Pe lângă socialiști, alte grupuri urmăresc situația și trag o serie de concluzii importante pentru viitorul politic al Ursulei von der Leyen. Una dintre ele este că este surprinzător de ușor să ceri un vot de neîncredere care are potențialul de a doborî cea mai puternică instituție a Uniunii Europene: sunt necesare doar 72 de voturi.

Cealaltă este că nu trebuie neapărat să se meargă până la demiterea președintelui Comisiei. O amenințare bine formulată de a provoca daune politice și de a împiedica agenda mai largă a acesteia poate avea efecte la fel de serioase.

Teoretic, nimic nu a împiedicat partidele să se angajeze în acest tip de joc de putere înainte de votul de joi. Dar evenimentele din Parlamentul European au făcut-o vulnerabilă pe Ursula von der Leyen, încurajându-i rivalii și aliații să o critice în moduri în care nu ar fi făcut-o înainte și normalizând o practică politică care este mai comună în parlamentele naționale decât la Bruxelles.

Moțiunea de cenzură, începutul celui de al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia CE

În acest sens, ziua de joi a fost o piatră de hotar: adevăratul început politic al celui de-al doilea mandat al lui von der Leyen la putere.

Moțiunea de cenzură a venit din partea „unei ramuri a dreptei populiste, inclusiv din partea unor legislatori care se înclină spre președintele rus Vladimir Putin”, notează Politico, și a fost astfel ușor de respins de către toate partidele principale.

Însă următoarea moțiune ar putea veni din partea unui bloc de stânga-verde furios din cauza faptului că von der Leyen renunță la o mare parte din agenda sa ecologică. Cu un total de 99 de locuri în Parlament, aceștia nu ar avea probleme în a atinge pragul necesar pentru a cere un vot de neîncredere.

Chiar și așa, cea mai serioasă amenințare la adresa lui von der Leyen vine din partea membrilor coaliției care au ajutat-o să câștige puterea în 2019 și 2024, și anume deputații socialiști și cei din Renew.

Niciunul dintre aceste grupuri, care au pierdut teren considerabil la ultimele alegeri, nu are interes să o răstoarne pe von der Leyen, deoarece aceasta rămâne cea mai bună speranță a lor de a transpune în legislație cel puțin o parte din dorințele lor politice.

Dar astfel au aflat că negocierile liniștite, în spatele scenei, cu Comisia s-ar putea să nu fie cea mai bună cale de a obține ceea ce doresc. În orice caz, lecția din ultimele săptămâni este că opusul este adevărat: cei care strigă cel mai tare și amenință cel mai mult reușesc să obțină ce vor, subliniază Politico.

Articol recomandat de sport.ro

Darya Zheleznyakova trăiește departe de Rusia. Cu ce se mai ocupă ”femeia de fier” din UFC