Găgăuzia cere bani României, UE, SUA şi Rusiei, după ce a fost obligată să ramburseze TVA-ul către firme din bugetul local
Liderii regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova cer ajutor financiar de la România, Bulgaria, UE, SUA, Turcia şi Rusia, acuzând că obligativitatea de a rambursa TVA-ul către firme din bugetul local lasă goală visteria Comratului.
În octombrie anul trecut, la Chişinău a fost promulgată o lege de modificare a Codului fiscal, care prevede că Găgăuzia trebuie să ramburseze impozitele către întreprinzători, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA), din bugetul local, în loc de bugetul naţional, aşa cum se proceda până atunci.
În cazul în care suma pe care Găgăuzia trebuie să o plătească drept rambursări depăşeşte veniturile bugetare, legea prevede că diferenţa va fi acoperită din bugetul de stat în anul bugetar următor.
Şefa regiunii găgăuze, başcanul Evghenia Guţul, precum şi preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei (parlamentul local), Dmitrii Constantinov, au trimis o scrisoare Delegaţiei UE în Republica Moldova, precum şi ambasadelor Turciei, Rusiei, României, SUA şi Bulgariei în Republica Moldova în care le cer să acorde asistenţă financiară Găgăuziei, pentru a acoperi „deficitul” bugetar al regiunii.
Ei susţin că iniţiativa legislativă a Chişinăului prin care Autonomia Găgăuză a fost obligată să ramburseze taxa pe valoare adăugată (TVA) din bugetul local va prejudicia grav veniturile acesteia. Cei doi au calculat că bugetul Autonomiei Găgăuze ar putea pierde anual 8 milioane de dolari.
În scrisoare, ei acuză că legea adoptată de Parlamentul de la Chişinău care prevede restituirea TVA-ului din bugetul Găgăuziei este „anti-găgăuză” şi „o discriminare pe criterii naţionale”
„Considerăm că legea adoptată de Parlament are ca scop încălcarea drepturilor şi atribuţiilor Autonomiei Găgăuze cu scopul strangulării sale economice, a scăderii nivelului de trai al populaţiei, închiderea programelor sociale şi, în consecinţă, crearea de tensiuni şi instabilitate în Găgăuzia, care ar putea să ducă la consecinţe imprevizibile.Legea adoptată are un caracter pronunţat şi cu intenţie anti-găgăuz, evidenţiind discriminarea deschisă a întregului popor pe criterii naţionale, încălcând drepturile de bază socio-economice ale populaţiei autonomiei, punând în pericol însăşi existenţa Autonomiei Găgăuze”, se arată în document.
„Din cauza reducerii drastice a veniturilor bugetare, sustenabilitatea financiară a Găgăuziei va fi perturbată, ceea ce va duce la necesitatea de a sechestra sau de a reduce urgent bugetul acesteia, iar în consecinţă se va produce o catastrofă socială şi economică, cu care poporul nostru nu s-a mai confruntat până acum de la înfiinţarea autonomiei găgăuze”, avertizează cei doi lideri ai Găgăuziei.
„Vă rugăm ca în aceste clipe grele pentru Găgăuzia să acordaţi asistenţa financiară critică şi necesară pentru a acoperi deficitul bugetar al autonomiei”, pledează cei doi în scrisoarea trimisă ambasadelor.
Deocamdată, nici guvernul de la Chişinău, nici ambasadele străine nu au răspuns conducerii Găgăuziei.
Evghenia Guţul, apropiată de oligarhul prorus Ilan Şor, a fost aleasă başcan al Găgăuziei în vara anului trecut, o alegere controversată, marcată de o anchetă pentru finanţare ilegală a campaniei electorale, precum şi de scoaterea în afara legii a Partidului ŞOR din partea căruia a candidat.
Moldova, zguduită de războiul din Ucraina vecină, şi-a stabilit ca principal obiectiv de politică externă aderarea la Uniunea Europeană de la alegerea în 2020 a preşedintei Maia Sandu. În decembrie anul trecut, liderii UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Găgăuzia, regiunea sa autonomă din sudul ţării, are propria adunare şi propriul guvern autonom şi are o populaţie de origine turcă, care a aderat însă la creştinismul ortodox. Din cei 140.000 de locuitori ai regiunii, puţini cunosc limba română, în schimb sunt rusofoni. Autorităţile de la Comrat au avut o relaţie tensionată cu autorităţile moldoveneşti în cele trei decenii de independenţă, tensiuni care s-au accentuat mai ales de la venirea unei conduceri proeuropene la Chişinău şi de la invazia rusă în Ucraina.
Pe de altă parte, şi autorităţile din cealaltă regiune problemă a Republicii Moldova, Transnistria, sunt nemulţumite de o decizie a guvernului central care îi afectează finanţele. De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxele vamale în bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene.
