Experţi: Opţiunile lui Vladimir Putin de ripostă la rachetele ucrainene includ un test nuclear
În timp ce tensiunile Est-Vest privind Ucraina intră într-o fază nouă şi periculoasă, premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele american Joe Biden vor discuta vineri la Washington dacă să permită Kievului să folosească rachete americane ATACMS cu rază lungă de acţiune sau rachete britanice Storm Shadow împotriva ţintelor din Rusia.
Preşedintele Putin, în cel mai clar avertisment al său de până acum, a declarat joi că Occidentul va lupta direct cu Rusia dacă va continua cu o astfel de acţiune, despre care a spus că va modifica natura conflictului.
El a promis un răspuns „adecvat”, dar nu a spus ce ar implica acesta. Cu toate acestea, în iunie, el a vorbit despre opţiunea de a înarma inamicii Occidentului cu arme ruseşti pentru a lovi ţinte occidentale în străinătate şi de a desfăşura rachete convenţionale la distanţa de atac a Statelor Unite şi a aliaţilor lor europeni.
Ulrich Kuehn, expert în armament la Institutul pentru Cercetarea Păcii şi Politica de Securitate din Hamburg, a declarat că nu exclude posibilitatea ca Putin să aleagă să trimită un fel de mesaj nuclear - de exemplu să testeze o armă nucleară într-un efort de a intimida Occidentul.
„Aceasta ar fi o escaladare dramatică a conflictului”, a spus el într-un interviu. "Pentru că ideea este, ce fel de săgeţi mai are domnul Putin de aruncat dacă Occidentul continuă, în afară de recurgerea efectivă la arme nucleare?"
Rusia nu a mai efectuat un test cu arme nucleare din 1990, anul dinaintea căderii Uniunii Sovietice, iar o explozie nucleară ar semnala începutul unei ere mai periculoase, a spus Kuehn, avertizând că Putin ar putea simţi că este văzut ca slab în răspunsurile sale la creşterea sprijinului NATO pentru Ucraina.
„Testarea nucleară ar fi ceva nou. Nu aş exclude acest lucru şi ar fi în concordanţă cu ruperea de către Rusia, în ultimii doi ani, a unui număr de acorduri internaţionale de securitate pe care le-a semnat de-a lungul deceniilor”, a spus el.
Gerhard Mangott, specialist în securitate la Universitatea din Innsbruck din Austria, a declarat într-un interviu că, de asemenea, crede că este posibil, deşi în opinia sa nu este probabil, ca răspunsul Rusiei să includă o formă de semnal nuclear.
„Ruşii ar putea efectua un test nuclear. Ei au făcut toate pregătirile necesare. Ar putea detona o armă nucleară tactică undeva în estul ţării doar pentru a demonstra că (ei) vorbesc serios atunci când spun că vom recurge în cele din urmă la arme nucleare”.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat vineri, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, că NATO ar fi „parte directă la ostilităţi împotriva unei puteri nucleare”, dacă ar permite Ucrainei să folosească arme cu rază mai lungă de acţiune împotriva Rusiei. „Nu ar trebui să uitaţi de acest lucru şi să vă gândiţi la consecinţe”, a spus el.
Rusia, cea mai mare putere nucleară din lume, este, de asemenea, în curs de revizuire a doctrinei sale nucleare - circumstanţele în care Moscova ar utiliza arme nucleare. Putin este presat de un influent adept al politicii externe să o facă mai flexibilă pentru a deschide uşa unui atac nuclear limitat asupra unei ţări NATO.
În cazul Marii Britanii, Moscova ar putea declara că Londra a trecut de la un război hibrid indirect cu Rusia la agresiune armată directă dacă permite Kievului să tragă rachete Storm Shadow asupra Rusiei, a declarat vineri fostul consilier al Kremlinului Serghei Markov pe platforma de social media Telegram.
Este probabil ca Rusia să închidă ambasada britanică de la Moscova şi propria ambasadă de la Londra, să lovească dronele şi avioanele de război britanice aflate în apropierea Rusiei, de exemplu deasupra Mării Negre, şi eventual să tragă rachete asupra avioanelor de război F-16 care transportă Storm Shadows la bazele lor din România şi Polonia, a prezis Markov.
Putin a mai încercat şi nu a reuşit să traseze linii roşii pentru Occident, determinându-l pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care îndeamnă Occidentul să fie mai puţin precaut atunci când vine vorba de confruntarea cu Moscova, să le respingă importanţa.
Însă ultimul avertisment al lui Putin cu privire la rachetele cu rază lungă de acţiune este perceput atât în interiorul, cât şi în exteriorul Rusiei ca un lucru pe care va trebui să îl pună în aplicare dacă Londra sau Washingtonul permit ca rachetele lor să fie utilizate împotriva Rusiei.
Mangott, de la Universitatea din Innsbruck, a declarat că modul în care avertismentul lui Putin a fost prezentat în mod repetat la televiziunea de stat rusă a creat o aşteptare ca acesta să fie nevoit să dea curs aşteptărilor.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat vineri într-o conferinţă de presă că mesajul lui Putin a fost „extrem de clar şi lipsit de ambiguitate”.
Markov, fost consilier al Kremlinului, a declarat că „Rusia a decis să rupă” strategia de „fierbere a broaştei pe o flacără lentă”, referindu-se la creşterile progresive ale Occidentului în ceea ce priveşte ajutorul acordat Ucrainei, menite să nu provoace un răspuns dur al Rusiei.
„Pasul pe care Occidentul îl plănuieşte acum, este un pas mic, dar trece peste o linie roşie la care vom fi de fapt forţaţi să răspundem. Vom considera că sunteţi în război cu noi”.
Kuehn a declarat că, în lipsa unui sabotaj nuclear sau a unor atacuri asupra mijloacelor britanice, răspunsurile mai previzibile ar putea include intensificarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene.
Mangott a prezis că Kievul va fi cel mai afectat de răspunsul militar al Rusiei dacă Occidentul îi va da undă verde şi nu se aşteaptă la un atac militar rusesc pe teritoriul NATO.
O altă opţiune ar fi ca Rusia să intensifice acţiunile „hibride”, cum ar fi sabotajul în Europa sau interferenţa în campania electorală din SUA, a spus Kuehn.
Mangott a spus că pericolul pentru Occident este că nu ştie unde sunt cu adevărat liniile roşii ale lui Putin.
„A permite Ucrainei să utilizeze armament occidental, asistată de imagini prin satelit occidentale (şi) consilieri militari occidentali este ceva care încalcă foarte strâns interesele vitale ale Rusiei”, a spus el.
„Prin urmare, cred că acei (oameni) care spun „Ei bine, nu se va întâmpla nimic, să o facem pur şi simplu” se înşală”.