Cum a schimbat războiul din Ucraina viețile a zeci de milioane de oameni. Răspunsul UE la explozia prețurilor la energie

Galerie foto

Cel mai mare conflict terestru din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a trimis unde de șoc în întreaga lume, redefinind economia globală, politica și securitatea în acest proces.

De asemenea, invazia a dus la creșterea prețurilor la energie în 2022, crescând facturile consumatorilor și companiilor din țările de pe tot globul. Acest lucru a ajutat companiile din domeniul energiei să înregistreze profituri record și a stimulat revenirea, altfel neașteptată, a investițiilor în combustibili fosili.

Conform datelor FMI, în august 2022, prețurile gazelor naturale în UE au atins aproximativ 70 de dolari per MMBTU (Million British Thermal Units) - unitatea folosită în mod tradițional pentru a măsura valoarea energetică. Acesta a fost cu 159% mai mare ca înainte de invazia Ucrainei și de peste patru ori prețul înregistrat cu un an mai devreme.

Pe fondul prețurilor mai mari și a eforturilor de a găsi surse alternative, investitorii străini au promis mai mult capital pentru proiectele de extracție de petrol și gaze, potrivit fDi Markets. Peste 57 de miliarde de dolari au fost anunțate în 2022 – de aproximativ trei ori mai mult decât media din ultimii zece ani.

O economie globală reformată

 

Înainte de război, țările Uniunii Europene importau aproape jumătate din gazele lor naturale și o treime din petrolul lor din Rusia. Invazia și sancțiunile impuse Rusiei ca răspuns, au produs un șoc al prețului energiei la o scară nemaivăzută din anii 1970.

Războiul a perturbat comerțul global care încă se reface după pandemie. Prețurile alimentelor au crescut, deoarece Rusia și Ucraina sunt furnizori majori de grâu și ulei de floarea soarelui, iar Rusia este cel mai mare producător de îngrășăminte din lume.

Navele care transportă cereale au continuat să navigheze din Ucraina în cadrul unui acord fragil intermediat de ONU, iar prețurile au scăzut de la niveluri record. Dar mâncarea rămâne o armă geopolitică. Rusia a încercat să învinovăţească Occidentul pentru preţurile mari, în timp ce Ucraina şi aliaţii săi acuză Rusia că foloseşte cu cinism foamea ca armă.

Războiul „a evidențiat cu adevărat fragilitatea” unei lumi interconectate, la fel cum a făcut-o pandemia, a spus Tracey German, profesor de conflict și securitate la King's College din Londra, iar impactul economic deplin nu a fost încă simțit, scrie AP.

Războiul a stârnit, de asemenea, încercările de a lupta împotriva schimbărilor climatice, provocând o creștere a utilizării de către Europa a cărbunelui puternic poluant. Cu toate acestea, fuga Europei de petrol și gaze rusești poate accelera tranziția către sursele de energie regenerabilă mai rapid decât nenumăratele avertismente despre pericolele încălzirii globale. Agenția Internațională pentru Energie spune că lumea va adăuga la fel de multă energie regenerabilă în următorii cinci ani precum a făcut-o în ultimii 20.

Eliminarea treptată a dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia

 

În Europa, facturile la gaz aproape s-au dublat, iar costurile cu electricitatea au crescut cu o medie de 70% în primele șase luni de război.

Prin declarația de la Versailles, convenită în martie 2022, liderii UE ai celor 27 de state membre au convenit să elimine treptat și în cel mai scurt timp posibil dependența UE de combustibilii fosili din Rusia, informează Consiliul European.

La 30-31 mai 2022, Consiliul European a convenit asupra unei interdicții pentru aproape 90% din totalul importurilor de petrol din Rusia până la sfârșitul lui 2022, cu o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conducte.

De unde provin gazele utilizate în UE?

 

Deși UE rămâne dependentă de importurile de combustibili fosili, ea își diversifică în permanență furnizorii de gaze. În 2021, UE a importat 83 % din gazele sale naturale.

Cota de piață a Rusiei a fost de aproximativ 50 % până în a doua jumătate a anului 2021. De atunci, cota gazelor rusești a început să scadă rapid, iar cotele de piață ale altor furnizori au început să crească. Acest proces s-a accelerat în special în 2022. Din iunie 2022, cota Rusiei din importurile de gaze ale UE a fost sub 20 %. În noiembrie, aceasta era de 12,9 %.

În perioada ianuarie-noiembrie 2022, Rusia (gaze prin conducte și importuri de GNL) a reprezentat mai puțin de un sfert din importurile de gaze ale UE. Un alt sfert a provenit din Norvegia, iar 11,6 % din Algeria. Importurile de GNL (excluzând Rusia – în principal din SUA, Qatar și Nigeria) au reprezentat 25,7 %.

Combaterea prețurilor ridicate la energie

 

La 19 decembrie 2022, miniștrii energiei din UE au convenit asupra unor noi norme privind instituirea unui mecanism de corecție a pieței care vizează protejarea cetățenilor și a economiei împotriva prețurilor excesiv de ridicate.

În august 2022, prețurile gazelor din UE au înregistrat un vârf fără precedent – în creștere cu 1000% față de prețurile din deceniile precedente.

Creșterea prelungită din august a avut un impact extrem de dăunător asupra economiei UE, crescând povara financiară pentru clienții de energie și provocând securitatea aprovizionării pe piața UE.

În consecință, prețurile excesiv de ridicate la gaze au contribuit la creșterea inflației care a ajuns la 11,5% în UE în octombrie 2022.

Piața este de așteptat să rămână instabilă și imprevizibilă după iarna 2022/2023, pe măsură ce invazia Rusiei în Ucraina continuă. Țările UE își vor continua să își intensifice eforturile de diversificare a aprovizionării cu energie și de dezvoltare a noii infrastructuri, cum ar fi terminalele pentru GNL (gaz natural lichefiat).

Prin mecanismul de corecție a pieței, țările UE doresc să prevină viitoarele evenimente cu prețuri excesiv de ridicate la gaz pentru a proteja cetățenii și întreprinderile europene de șocuri dăunătoare economic.

Cum va funcționa mecanismul?

 

Mecanismul de corecție a pieței se va aplica tranzacțiilor pe platformele virtuale de tranzacționare cu gaze din UE.

Statele membre au convenit că mecanismul se va aplica următoarelor contracte derivate:

• cu o lună înainte • cu trei luni înainte • cu un an înainte

Mecanismul este de natură temporară și a intrat în vigoare timp de un an de la 15 februarie 2023.

Este declanșat automat atunci când are loc un anumit eveniment de piață.