China își va tripla forța nucleară până în 2035. Raportul Pentagonului

Armamentul nuclear este în continuă expansiune, iar estimarea arată că țara, considerată deja una din cele mai importante puteri militare și economice din lume, va ajunge la 1.500 de focoase nucleare.

Raportul difuzat marţi a subliniat, de asemenea, perfecţionarea constantă a forţelor aeriene chineze, transmite AFP, citat de Agerpres.

Washingtonul a identificat Beijingul drept principala sa provocare militară, iar raportul militar asupra armatei chineze subliniază o creştere atât a forţelor nucleare, cât şi a celor convenţionale.

„Departamentul Apărării estimează că stocul (chinez) de focoase nucleare operaţionale a depăşit 400. Dacă China continuă să-şi mărească stocul nuclear în acest ritm, va avea, după toate probabilităţile, un stoc de aproximativ 1.500 de focoase" până în 2035 se precizează în raportul Pentagonului.

Această mărire a arsenalului nuclear chinez ar putea fi o sursă de instabilitate, potrivit generalului Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului.

„Cu cât este mai multă proliferare, cu atât este mai îngrijorătoare, cu atât mai mult destabilizează regiunea", le-a spus el jurnaliştilor marţi.

Acest arsenal este, totuşi, cu mult în urma celui al Statelor Unite şi al Rusiei, care posedă fiecare câteva mii de focoase nucleare, arată sursa citată.

China a testat 135 de focoase nucleare în 2021, „mai mult decât restul lumii", dacă nu sunt luate în calcul cele trase în conflicte militare, potrivit raportului.

Şi armata aerului chineză progresează cu paşi mari, „ajungând rapid din urmă forţele aeriene occidentale".

Un înalt responsabil militar a declarat înainte de publicarea raportului că forţele aeriene chineze încearcă să „progreseze rapid pe toate fronturile", în special echipamentele, piloţii şi restul personalului.

Raportul mai estimează că China desfăşoară „acţiuni mai coercitive şi mai agresive în regiunea Indo-Pacifică", un termen folosit de administraţia americană pentru a desemna o realitate în schimbare a alianţelor din Asia-Pacific.

Acesta este mai ales cazul în jurul Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său.

O vizită pe insulă a preşedintei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi, în august, a accentuat tensiunile, China efectuând ca răspuns cele mai agresive exerciţii militare în jurul insulei din anii 1990.

Tensiunile s-au diminuat de atunci, dar înaltul responsabil militar a subliniat că activitatea chineză în jurul Taiwanului, deşi a scăzut, a rămas mai ridicată decât înainte şi constituie un motiv de îngrijorare.