Alegeri prezidențiale în Belarus. Aleksandr Lukaşenko se pregătește de al şaptelea mandat consecutiv

Alegerile prezidenţiale belaruse din acest an vor fi doar o formalitate în ceea ce-l priveşte pe acest aliat apropiat al lui Vadimir Putin, căruia i-a pus la dispoziţie teritoriul belarus în invazia la scară mare a Ucrainei vecine în februarie 2022.

Tentativele de a-i contesta poziția din 2020, după alegerile anterioare, au fost eradicate în forţa. Sute de belaruşi au fost condamnaţi la pedepse grele cu închisoarea, iar alte sute de mii au fugit din ţară, mai ales în Polonia, lăsând în urmă o opoziție incapabilă să-i țină piept lui Lukaşenko.

Potrivit unor organizaţii de apărarea drepturilor omului, în Belarus sunt peste 1.200 de deţinuţi politici, încarceraţi adesea fără să aibă acces la un avocat şi fără să poată comunica cu rudele.

Situația economică a Belarusului, după 30 de ani de Lukaşenko

În Belarus, economia continuă să fie planificată de stat, o moşternire de la fosta Uniune Sovietică (URSS). Ţara se confruntă de mai mulţi ani cu sancţiuni impuse de Occident în urma înăbuşirii opoziției și sprijinului oferit rușilor în războiul din Ucraina.

Citește și

Conflict în Orientul Mijlociu. Guvernul R.Moldova instituie stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile

„Asta nu e important!”, respinge Serghei Kuzneţov, în vârstă de 74 de ani, pentru că, în opinia sa, Belarusul a găsit deja o alternativă. „Toate vânzările noastre sunt destinate Chinei”, laudă el.

În realitate, belaruşii nu mai au acces la multe produse europene şi au pierdut pieţe. Legăturile feroviare şi aeriene au fost întrerupte, transportul rutier este sancţionat, iar Minskul depinde de sprijinul oferit Moscova să-şi susţină economia.

„Sancţiunile ating toate familiile într-un fe sau altul”, recunoaşte Dmitri, un profesor în vârstă de 39 de ani, care a votat joi anticipat, o posibiliatte oferită de legea belarusă.

UE nu recunoaște alegerile câștigate de Aleksandr Lukaşenko

Uniunea Europeană (UE) consideră că Aleksandr Lukaşenko „nu are nico legitimitate democratică” după alegerile „nici libere, nici democratice” din 2020 şi din cauza unor încălcări „persistente” ale drepturilor omului.

Franţa a apreciat sâmbătă că scrutinul de duminică „nu va fi conform standardelor democratice”. Parisul „va urmări cu atenţie desfăşurarea alegerilor prezidenţiale care au loc la 26 ianuarie”, anunţă într-un comunicat Ministerul francez de Externe.

„Nivelul fără precedent al represiunii, încălcările drepturilor omului, restricţiile participării la viaţa politică şi ale accesului la presa independentă privează aceste alegeri de orice legitimitate”, consideră Quai d'Orsay.

Articol recomandat de sport.ro

A fost mai aproape de FC Barcelona decât de FCSB și acum s-a crucit pentru ce a luat roșu! Fanii au coborât să invadeze terenul