Ungaria, după ce România a depășit-o la PIB: maghiarii trăiesc mai bine și sunt mai bogați, nu emigrează ca românii

Ungaria admite că România a depășit-o economic prin perspectiva PIB-ului, dar maghiarii trăiesc mai bine, sunt mai bogați și nu migrează ca românii în căutarea unei vieți mai bune, în timp ce economia ungară este mai stabilă și se bazează pe export, nu pe consum, așa cum este cazul României, se arată într-un material publicat de Hungary Today.

Informațiile vin ca răspuns la o analiză a fostului guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, profesorul de economie la Universitatea Corvinus din Budapesta Akos Peter Bod, potrivit căruia "România a întrecut Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor, iar românii sunt cu mult înaintea maghiarilor la consum".

Faptul "că România ne întrece nu este surprinzător", susține acesta, care precizează că țara sa a fost depășită de România la PIB-ul pe cap de locuitor în 2023.

Ministrul Economiei Naţionale, Márton Nagy, a răspuns acum la aceste date și susține că, deși PIB-ul pe cap de locuitor al României l-a ajuns din urmă pe cel al Ungariei în 2023, acesta nu reflectă standardele de trai sau nivelurile de satisfacție.

Citește și

PIB-ul țării noastre a atins valoarea record de 1.600 de miliarde de lei în 2023. Cel mai înalt nivel din istoria noastră

Într-o analiză Index, ministrul a introdus Indicele de creștere armonică (HNI) pentru a măsura creșterea durabilă, unde Ungaria ocupă locul 29 la nivel global, comparativ cu locul 46 al României în 2021.

Marton Nagy evidențiază apoi echilibrele externe stabile ale Ungariei în comparație cu cele în deteriorare ale României, precum și scăderea datoriei publice a Ungariei față de cea în creștere a României. În plus, economia Ungariei bazată pe export contrastează cu dependența României de cererea internă, mai spune demnitarul maghiar.

În timp ce ambele țări au înregistrat creșteri ale salariilor reale, în România, aceasta a fost puternic influențată de creșterea salariului minim, o proporție mai mare a lucrătorilor câștigând la acest nivel.

Gospodăriile maghiare dețin mai multă avere în comparație cu gospodăriile românești, iar Ungaria are o rată mai mică a sărăciei, a continuat ministrul. De asemenea, România a cunoscut o emigrare semnificativă și o scădere a ocupării forței de muncă din 2010 până în prezent, în timp ce Ungaria a atras mai mulți muncitori. Astfel, profilul de export al Ungariei, în special în domeniul high-tech, îl depășește pe cel al României.

Márton Nagy a subliniat și poziționarea mai bună a Ungariei în clasamentul indicelui global al inovației și condițiile de viață mai bune, inclusiv facilitățile interne, rezistența financiară și speranța de viață. Utilitățile sunt, de asemenea, mai accesibile în Ungaria decât în România, susține ministrul maghiar al Economiei.

El atribuie totodată stabilitatea Ungariei modelului său economic bazat pe muncă și incluziv, în contrast cu abordarea românească bazată pe consum.

În ciuda performanțelor economice similare, maghiarii sunt mai puțin probabil să emigreze, ceea ce sugerează o satisfacție mai mare față de nivelul lor de viață. Nagy atribuie și stabilitatea politică a Ungariei din 2010 până în prezent condițiilor sale de viață superioare, în comparație cu schimbările frecvente de guvernare ale României.

Ministrul Nagy subliniază pentru sursa citată natura multidimensională a performanței economice, subliniind că PIB-ul singur nu surprinde calitatea vieții sau bunăstarea societății.

El susține că modelul Ungariei, axat pe creștere durabilă, inovare și bunăstare socială, oferă un standard de viață superior în comparație cu abordarea bazată pe consum a României.

Demnitarul evidențiază și importanța inovării și a competitivității, invocând clasamentul superior al Ungariei în Indexul inovației globale și profilul său de export, în special la produsele de înaltă tehnologie. El susține că acești factori contribuie la reziliența economică generală a Ungariei și la perspective mai bune de creștere pe termen lung în comparație cu România.

În plus, el abordează disparitățile în condițiile de viață, cum ar fi accesul la facilități de bază și accesibilitatea utilităților, domenii în care Ungaria oferă o calitate mai bună a vieții, contribuind la un nivel mai ridicat de satisfacție în rândul populației sale.

În concluzie, analiza ministrului prezintă o comparație cuprinzătoare a indicatorilor economici și sociali între Ungaria și România, evidențiind performanța superioară a Ungariei în diferite aspecte ale bunăstării și subliniind importanța unei abordări holistice pentru evaluarea succesului economic, dincolo de PIB, se mai arată în materialul publicat de Hungary Today.