OTP Bank: România are perspective solide de creștere și va ajunge la 2,8% la finalul anului 2023

În plus, dacă anul trecut creşterea de 4,9% a fost alimentată, mai ales cea din trimestrul patru, de sectorul construcţiilor şi de o scădere mai mică decât cea aşteptată pentru agricultură, în 2023 este aşteptat ca aportul construcţiilor să se comprime, în timp ce retailul va rămâne la un nivel stabil, iar serviciile şi industria vor marca creşteri uşoare, scrie Ziarul Financiar. 

Prognoza de revenire a creşterii în a doua parte a anului se bazează şi pe faptul că inflaţia intră pe o pantă de declin, în urma relaxării efectelor de bază şi a slăbirii presiunilor preţurilor, pentru a atinge pragul de 6,5% la final de an. În aceeaşi măsură, OTP crede că ratele dobânzilor vor rămâne stabile, după ce BNR a oprit ciclul de majorare a ratei de referinţă, care ar putea rămâne la nivelul actual până la jumătatea anului.

„Explicaţia încetinirii creşterii vine din economia reală, unde consumul privat, al gospodăriilor, se va diminua în directă relaţie cu puterea de cumpărare şi nivelul salariilor reale. În acelaşi timp, nivelul tarifelor pentru energie s-a stabilizat după ajustarea cererii şi a consumului la nivel european, conjugate cu efectele unei ierni mai blânde, şi pare că situaţia gravă din urmă cu doar câteva luni a trecut. O nouă apreciere a preţurilor la energie ar putea avea loc în ultima parte a anului, când înainte de debutul iernii vor fi constituite cea mai mare parte a rezervelor de gaze”, au raportat analiştii OTP Bank.

În primele luni ale anului nivelul inflaţiei a fost încă sub efectele trimestului patru din 2022, ceea ce a şi motivat evoluţia atipică din luna februarie, când nivelul a urcat uşor, la 15,5% comparativ cu luna ianuarie, explicaţia regăsindu-se în inflaţia de bază, încă în creştere. Pentru moment tendinţa generală estimată se păstrează, pe măsură ce pozionarea preţurilor bunurilor scade, iar cea pentru servicii urmează aceeaşi direcţie, chiar dacă cu un ritm mai redus.

Citește și

Concordia, semnal de alarmă după Davos: economia și securitatea s-au contopit, România trebuie să se miște rapid

„Analizând modelul de formare al inflaţiei şi componentele sale cheie, ne putem aştepta ca efectul preţurilor pentru combustibili să se estompeze încă din primul trimestru al anului, urmând ca în T2 să vedem o pondere tot mai mică a preţurilor la energie în inflaţia lunară. Prognozele arată că proporţia preţurilor serviciilor va rămâne relativ constantă pe parcursul anului, în schimb tendinţa sugerează că impactul preţurilor alimentelor se va reduce treptat, mai ales din al doilea semestru. Prin urmare, un declin rapid al inflaţiei este esimat din luna aprilie”, au raportat analiştii OTP Bank.

În acest context, Banca Naţională a operat la începutul anului ultima majorare, de 0,25% a ratei de referinţă, încheind astfel ciclul de creştere din ultimul an, menit să ţină sub control avântul inflaţionist.

„Piaţa se aşteaptă ca acest nivel de politică monetară să nu fie depăşit, ci chiar redus, ciclul de oprire a majorării ratelor fiind sugerat şi de curba generală a randamentelor.”

În paralel, ocuparea forţei de muncă a rămas la un nivel stabil, cu o rată de angajare mai bună decât alte economii europene şi un nivel al şomajului de 5,6%, sub media europeană. Nivelul salarizării este în creştere, însă pe măsură ce salariile reale au încetat scăderea, piaţa muncii devine vulnerabilă, cu un deficit semnificativ pentru forţa de muncă.

Articol recomandat de sport.ro

„Nu ai fost fair-play, prieteno!” Sorana Cîrstea, reacție vehementă față de Naomi Osaka, după eșecul de la Australian Open