Ministerul de Finanțe vrea să inventarieze locuințele din România. Ce se va întâmpla din 2024

Ca autorităţile să poată impune diferit impozitele, Ministerul de Finanţe lucrează la un registru în care să fie descrise materialele din care este construită o locuinţă şi valoarea estimată a acesteia.

În acest moment, doar o primărie din ţară are evidenţe cu proprietarii, dar şi cu preţurile apartamentelor, caselor sau terenurilor.

Apropiat de zona centrală, cartierul Andrei Mureşean din Cluj-Napoca este unul dintre cele mai scumpe din oraş. Acum doi ani, când s-a făcut ultima analiză, erau înregistrate aici 138 de tranzacții a căror valoare depăşeşte 12 milioane de euro. Primăria din oraş ţine evidenţa tranzacţiilor şi mai ales pe cea a preţurilor la care se vând apartamentele, terenurile şi casele. Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare a fost de aproximativ 680,6 mil. de euro.

Din 2013, autorităţile din Cluj-Napoca centralizează nu doar numele proprietarilor, ci şi sumele la care s-au încheiat tranzacţiile. Responsabilii stiu astfel care a fost cea mai mare tranzacţie şi care este cea mai scumpă stradă.

Citește și

ANAF: Cea mai mare diferenţă între veniturile declarate de un contribuabil şi cele estimate - 4,5 milioane lei

Ministerul de Finanţe ar vrea ca aceste informaţii să se regăsească la toate direcţiile de taxe şi impozite.

Nicolae Neagu, senator PNL: „Ideea este să aşezăm taxele locale nu pe suprafaţă cum este acum, ci să le fixăm pe grila notarială, motivul este să asigurăm administrațiile publice locale cu un buget sustenabil, sigur, şi să nu stea de fiecare dată în rectificări bugetare. Nu se discută nicio creştere substanţială, doar o aducere a situaţiei la zi”.

Împreună cu experţi ai Băncii Mondiale, cei din Ministerul de Finanţe trebuie să strângă date despre toate tipurile de clădiri sau de proprietăţi care există în România. Scopul este ca, din 2024, să calculeze impozitele în funcţie de valoarea de piaţă acestora. În acest moment, nu există baze de date publice cu valoarea la care se vând casele, iar specialiştii spun că teremenul asumat nu este realist.

Mircea Afrasinei, preşedintele Uniunii Geodezilor din România: „Dacă ne gândim că trebuie neapărat să faci o inventariere, să găseşti şi legătura între dreptul de proprietate şi construcţie, a cui este, ce fel de construcţie”.

Liderii politici au discutat deseori despre "taxa pe bogăţie", explicând că un apartament în centrul Capitalei trebuie impozitat diferit faţă de unul din Hunedoara, de exemplu. Doar că valoarea unei case are multe varaibile.

Adrian Vascu, vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România: „Creşterea cu 50% propusă prin amendamente, după părerea mea nu se apropie, e un pas în faţă, dar nu se apropie de media valorilor de piaţă. Dacă am fi vrut să ajungem înspre valorile medii de piaţă, probabil creşterea ar fi trebuit să fie de minim două ori sau de două ori şi jumătate”. Statul român s-a angajat prin PNRR în faţa autorităţilor europene să revizuiască sistemul de taxare.