800.000 de contracte de muncă, afectate în România de criza COVID 19. Planul Comisiei Europene

Astfel, cele mai multe contracte de muncă suspendate - 207.688 - se înregistrează în industria prelucrătoare, 56.361 în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, iar 110.667 au fost consemnate în domeniul hoteluri şi restaurante.

Pe de altă parte, din cele 155.675 de contracte individuale de muncă încetate, 30.873 au fost înregistrate în sectorul comerţ cu ridicata şi amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 27.174 în industria prelucrătoare şi 19.254 în construcţii.

Managerii companiilor din România estimează o pierdere medie a afacerilor de 30% în luna martie şi peste 40% în aprilie. Asta arată prima cercetare efectuată de la declanşarea crizei COVID 19 de Institutul Naţional de Statistică.

Dar analiştii sunt optimişti pentru că, în premieră, Comisia Europeană a intervenit cu un plan concret şi o schemă de ajutor pentru angajaţii firmelor afectate de criză.

Mii de companii din România trebuie să plătească salarii, deşi nu mai au comenzi şi oamenii sunt acasă, din cauza coronavirusului.

Peste 795 de mii de angajaţi trebuie să plătească în continuare facturi, rate şi să îşi cumpere alimente, deşi au contractele suspendate sau chiar au rămas fără loc de muncă.

Cei mai mulţi lucrau în industria auto, hoteluri, restaurante, comerţ şi construcţii. Şi toate acestea s-au petrecut în ultimele două săptămâni. În această criză fără precedent Institutul de Statistică a întrebat 6 mii de manageri ce estimări au.

Scăderea afacerilor cu 30% în martie şi peste 40 de procente în aprilie, au răspuns aceştia. Între timp au apărut ajutoarele de stat, iar consultanţii fiscali sunt mai optimişti.

Economia României a fost pe plus în primul trimestru, potrivit datelor de până acum. Dar cel mai probabil urmează recesiunea

Dragoş Cabat, CFA România: "Urmează ca și pentru celelalte țări din Uniunea Europeană o recesiune. Ea se va simți pentru că activitatea economică a frânat foarte brusc în toate țările din Uniunea europeană. Deci nu este vina cuiva, este o recesiune dacă vreți care nu are cauze economice "

Aşa că banii nu ar trebui să fie o problemă, ci doar folosirea lor eficientă pentru a acoperi nevoile reale.

Dragoş Cabat, CFA România: "După o astfel de frânare brutală care durează câteva luni, urmează apoi o creştere economică mai accelerată, să zicem aşa de recuperare."

În România, nevoia de numerar a fost uriașă în perioada 11-20 martie. Potrivit guvernatorului BNR, băncile au cerut de la Banca centrală peste 4,4 miliarde RON pentru a putea alimenta bancomatele, pentru nevoile persoanelor fizice și ale firmelor. Asta înseamnă că oamenii au scos dublu față de toată luna decembrie, când au fost sărbătorile. S-au speriat probabil. Va fi nevoie de foarte mulți bani pentru alimentarea firmelor. Pachetul estimat de autorități are o valoare de 20 miliarde RON potrivit estimărilor iniţiale făcute de Ministerul Finanțelor.

Acum Comisia Europeană a anunţat un ajutor a cărui mărime nu este încă dată, dar cel mai probabil tiparnița europeană s-a pus deja pe făcut bani pentru că va fi nevoie de mii de miliarde de euro pentru a susține țările cele mai afectate.

Planul se numeşte SHORT, adică Scurt, şi e inspirat din Germania, unde a fost folosit în criza din 2008.

Ursula Von der Lyen, preşedintele Comisiei Europene: "Munca cu program scurt susținută de către stat a combătut efectele recesiunii, a ţinut oamenii la serviciu și a dat posibilitatea companiilor să revină în piață cu mai multă vigoare. Iar ideea este simplă: dacă nu există comenzi și companiile rămân fără activitate din cauza unui șoc temporar, extern, precum coronavirusul nu ar trebui să renunțe la angajații lor. În timpul pe care îl au în plus la serviciu, aceştia pot fi recalificați sau pot căpăta noi aptitudini de care vor beneficia atât ei cât și companiile lor."

Uniunea Europeană a anunţat că renunţă la condiţiile privind datoria publică, inflaţia şi deficitele. Iar România are spaţiu de împrumut, pentru că datoria publică e la 37% din PIB, în timp ce media agreată e de 60.