România face un pas înainte în lupta cu adicțiile. Cursuri de specializare pentru medicii din Iași și București
În spitale și policlinici putem găsi acum doctori specializați în medicina de adicție.
Sunt specialiști în alte domenii, dar urmează formări de peste un an cu medici psihiatri care luptă împotriva dependențelor, pentru a-și îmbunătăți metodele de tratament.
Primii 25 de specialiști de la noi au obținut atestatul în domeniu, în Iași, la mijlocul lunii mai. Iar din toamnă, cei interesați se vor putea pregăti și la București.
Printre pacienți se numără și un bărbat care fumează zilnic de peste 20 de ani. În ultimii trei ani, a început să aibă probleme cu plămânii și inima, dar niciun medic la care a ajuns nu i-a spus să înceapă un tratament și pentru dependența de țigări.
Reporter: „Cu ce problemă ați ajuns?”
Bărbat: „Una la plămâni, mă deranja, mă înțepa, tușeam. Doctorii mi-au spus să reduc țigările și să urmez tratament.”
Reporter: „Nu v-a spus nimeni că e o adicție?”
Bărbat: „Nu, nu.”
Alice tratează de peste 10 ani bolnavi care se luptă cu diabetul și alte boli de nutriție. Însă faptul că pacienții nu prea vorbesc despre dependențele lor o împiedică să găsească cele mai potrivite soluții și tratamente. Așa că s-a înscris la formarea în medicină de adicție.
Alice Țuțu, medic specialist diabet și nutriție: „Am învățat integrarea tratamentului dependenței alături de celelalte patologii medicale.”
Cum se pregătesc medicii pentru a trata dependențele
La Universitatea de Medicină din Iași, o astfel de specializare presupune 12 module. Două sunt practice, la Institutul de Psihiatrie Socola. Din toamnă, și medicii din București vor avea acces la astfel de cursuri, la Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate. 54 de locuri vor fi disponibile.
Ovidiu Alexinschi, coordonator național pentru medicina de adicție: „Această inițiativă a venit ca urmare a identificării unei nevoi uriașe de formare de specialiști în domeniul medicinei de adicție. Nu este o problemă de moment, ci o prioritate națională, fiind și pe masa CSAT anul trecut.”
Nevoia e cu atât mai mare, cu cât consumul de substanțe nocive sau chiar interzise apare de la vârste tot mai fragede, arată un raport al Agenției Naționale Antidrog. În cazul consumului de heroină, de exemplu, cea mai mică vârstă înregistrată a fost de 10 ani. În ceea ce privește tutunul, vârsta de debut scade la 7 ani. Iar la alcool, cea mai mică vârstă – declarată – a fost de 8 ani.
Alina Șerban, medic psihiatru: „Întâi, în adicție este prevenția, profilaxia, pentru care până la momentul acesta nu au fost foarte multe programe.”
Numai la Institutul de Psihiatrie Socola, într-un singur an, au fost tratați aproape 3.000 de pacienți dependenți de alcool și 150, de droguri.
.webp)
