Înalta Curte atacă la Curtea Constituțională legea prin care se taie pensiile speciale

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat, miercuri seară, că va sesiza CCR pe această lege de abrogare a pensiilor speciale. În maximum o lună, o lună și jumătate ar trebui să vedem o decizie a magistraților CCR, apoi motivarea publicată în Monitorul Oficial, ca apoi decizia să devină obligatorie definitivă și obligatorie.

Nu este un secret că nu o dată, ci de două ori magistrații CCR au decis că o eventuală abrogarea a acestor pensii speciale încalcă legea fundamentală.

"Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constiționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu și indemnizațiile pentru limită de vârstă, precum și pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaționale", se precizează într-un comunicat al ÎCCJ.

Decizia de sesizare a CCR a fost luată în prezența a 103 judecători, cu respectarea cerințelor de cvorum, se precizează în comunicat.

Camera Deputaţilor a adoptat, marți, în sesiune extraordinară, proiectul de lege privind abrogarea pensiilor speciale, cu 247 voturi pentru, niciun vot contra şi 21 abţineri.

Proiectul prevede eliminarea tuturor pensiile speciale, cu excepţia pensiilor militarilor şi poliţiştilor.

Artiștii și sportivii își vor păstra rentele viagere, după ce amendamentele care vizau eliminarea acestor rente viagere - propuse de PSD - au fost respinse.

Grevă în justiție

 

Justiţia funcţionează în sistem de avarie, după o nouă zi în care magistraţii şi personalul auxiliar şi-au întrerupt activitatea.

Sunt soluţionate doar urgenţele, iar greva va dura pe termen nedefinit, anunţa sindicaliştii. Pe de altă parte, Instanţă Supremă, unde în această seară, a fost convocată o şedinţă de urgenţă, se pregăteşte să atace la Curtea Constituţională, legea prin care sunt anulate pensiile speciale.

Nu se știe câți români de acest blocaj din justiție, dar cu siguranță sunt foarte mulți. Au fost amânate toate cauzele, fiind judecate doar cele urgente și cele cu arestați. Grefierii au anunțat că la ora 16.00 ies pe ușa instanței și mai asigură o treime din activitatea de lucru cu publicul.

Cât plătește statul pentru pensiile speciale ale magistraților  

În luna decembrie erau în plată 3.878 de „pensii de serviciu” privind statutul procurorilor și judecătorilor, cu o valoare medie de 18.716 lei, sumă din care 17.409 lei a fost suportată direct de la bugetul de stat, potrivit unor calcule Știrile Pro TV.

La ele se adaugă alte 1.800 de pensii de serviciu în plată, acordate personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și Parchetelor, cu o valoare medie de 4.439 de lei, dintre care 2.525 de lei au fost suportați direct de la bugetul de stat.

În total, pentru cele aproape 5.700 de persoane care beneficiază de pensii de serviciu speciale acordate unor angajați din sistemul judiciar au fost plătiți circa 970 de milioane de lei, respectiv peste 200 de milioane de euro.

La finalul perioadei menționate, în sistemul de pensii de stat erau înregistrați peste 4,6 milioane de pensionari, care au avut în decembrie o pensie medie de 1.373 de lei, în creștere cu un leu față de luna precedentă.

Reluăm, mai jos, argumentele ÎCCJ care stau la baza sesizării CCR:  

1. Încalcă prevederile art.1 alin.5 din Constituţia României, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu incălcarea art.65 alin.(2) lit.j) şi art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.1) din Constituţie - ordinea sesizării Camerelor Parlamentului în ceea ce priveşte reglementarea unor aspecte ţinând de autoritatea judecătorească, omisiunea aprobării unei modificări a statutului depu¬taţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere, incălcarea principiului bicamera¬lismului, caracterul incoerent şi lipsit de previzibilitate al procesului legislativ, caracterul la¬cunar şi vidul legislativ creat, în condiţiile în care acelaşi proiect de lege face referire la re¬glementarea în termen de 6 luni a unor scheme de pensii ocupaţionale, discrepanţa dintre in¬tenţia legiuitorului şi realitatea reglementării, deficienţe privind activitatea de documentare şi nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale. 2. Încalcă principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şr afectarea statutului constituţional al procurorilor, reglementat prin art.132 alin.(1) din Constituţie, cu referire la art.1 alin.(3) din Constituţie, în special prin nesocotirea aspectelor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia CCR nr.20/2000, Decizia CCR nr.873/2010), jurisprudenţa de Justiţie a Uniunii Europene (Hotărârile CJUE it1 cauzele C-262188, C-64116, prevederile Directivei 200615410E), precum şi documente internaţionale adoptate de către ONU, Consiliul Eu•opei, Consiliul Consultati-v al Judecătorilor Europeni, Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est şi neluarea In conside•are a regimului de incompatibilităţi şi interdicţii prevăzut de lege pentru aceste categorii profesionale. 3. Încalcă prevederile art.147 din Constitufie, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, în special Deciziile nr..20/2000 şi nr.873/2010. 4. Încalcă principiul nediscriminării, examinat prin raportare la prevederile art.16 al.l, coroborat cu art. 125, art. 126 alin. (1), art. 131 şi art. 132 din Constituţie, în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, intre magistraţii civili şi cei militari, introduce un element de discriminare în cadrul familiei ocupaţionale care are printre atribuţii protejarea ordinii publice şi nesocoteşte cele statuate prin decizii anterioare pe această temă ale Curţii Constituţionale.