Hărțuirea la locul de muncă. Avocatul Poporului cere reglementări clare în Codul Muncii. Recomandările instituției

Hărțuirea la locul de muncă trebuie reglementată în Codul Muncii, propune Avocatul Poporului, precum și în alte acte normative cu caracter specializat.

Avocatul Poporului a cerut reglementarea tuturor formelor de hărţuire la locul de muncă în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, respectiv în actele normative cu caracter special care se referă la celelalte categorii de lucrători. Constatarea vine după lansarea, miercuri, a unui raport special al instituţiei privind hărţuirea şi violenţa la locul de muncă.

Mai exact, Codul Muncii ar trebuie modificat prin introducerea unei prevederi din care să reiasă că angajatorii cu un număr de peste zece de angajaţi au obligaţia să identifice cel puţin un angajat căruia să îi repartizeze, prin fişa postului, atribuţii în domeniul prevenirii hărţuirii/violenţei la locul de muncă, a declarat adjunctul Avocatului Poporului Ecaterina Mirea, potrivit Agerpres

Potrivit raportului, AP mai propune, printre altele, înfiinţarea, în cadrul Inspecţiei Muncii, respectiv în cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, a unor compartimente specializate în domeniul hărţuirii/violenţei la locul de muncă, stabilirea unor politici organizaţionale prin care să fie descurajată şi sancţionată orice formă de hărţuire, organizarea unor campanii de informare privind combaterea situaţiilor de vulnerabilitate a angajaţilor pe piaţa muncii, inclusiv în cazul persoanelor cu dizabilităţi.

Citește și

ChatGPT a inventat un scandal de hărțuire sexuală și a numit un profesor real ca fiind vinovat

Ecaterina Mirea a atras atenţia că nu există prevederi unitare cu privire la hărţuire şi violenţă la locul de muncă.

Raportul semnalează imposibilitatea inspectorilor de a califica şi identifica actele de hărţuire la locul de muncă, din cauza legislaţiei deficitare, respectiv a atitudinii angajaţilor sau angajatorilor, a mai spus adjunctul Avocatului Poporului.

Mai mult, inspectorii de muncă au reclamat că nu au o procedură specifică de soluţionare a cauzelor de hărţuire. Ecaterina Mirea a spus că o altă problemă pe care o au este imposibilitatea identificării de dovezi.

Efectuarea mai multor vizite la acelaşi angajator determină o reticenţă şi "o atitudine nepotrivită" faţă de inspectorii de muncă, în sensul că se simt "agresaţi". Ecaterina Mirea a punctat că o altă problemă este legată de faptul că inspectorii de muncă nu ştiu când au competenţă să soluţioneze o faptă de hărţuire. "Dacă avem o faptă de hărţuire pe criteriile stabilite în Codul muncii, sunt competenţi inspectorii de muncă, dar dacă avem o faptă de hărţuire morală la locul de muncă, devin competenţi cei de la CNCD", a explicat adjunctul AP.

Mai mult, nu sunt stabilite măsuri de sprijin pentru victimele hărţuirii la locul de muncă, de exemplu consiliere psihologică. „Totodată, nu sunt prevăzute acţiuni sau condiţii de încurajare a persoanelor care sunt supuse unor astfel de fapte, în sensul de a le reclama şi un lucru deosebit de important este faptul că nu sunt îndrumări, ghiduri uşor accesibile cu privire la ceea ce reprezintă dreptul de a lucra într-un mediu sigur, fără hărţuire la locul de muncă, dar şi cu privire la paşii ce trebuie urmaţi de persoanele care sunt supuse unor astfel de fapte", a adăugat adjunctul AP.