DOCUMENT. Ce condiții sunt prevăzute în contractul prin care au fost trimise peste 600 de artefacte dacice în Țările de Jos
Muzeul Național de Istorie a împrumutat Muzeului Drents din Țările de Jos peste 600 de artefacte dacice, în baza unui contract strict care prevedea condiții de siguranță privind transportul și depozitarea și expunerea obiectelor de patrimoniu.
Transferul tezaurului dacic către instituția de cultură din Țările de Jos s-a făcut în baza unui document semnat de cele două instituții de cultură în cursul lunii mai 2024, perioada în care se aplică fiind 15 iunie 2024 – 15 februarie 2025, interval care cuprinde transportul, montarea și demontarea expoziției, la care se adaugă întreaga perioadă de expunere.
„Perioada de împrumut începe când bunurile culturale părăsesc sediul MNIR și se termină când ajung înapoi la sediul MNIR”, se arată în contract.
Spargerea a avut loc cu o zi înainte ca expoziția să se încheie. Conform contractului, expoziția de la Muzeul Drents ar fi trebuit să aibă loc între 6 iulie 2024 și 26 ianuarie 2025.
Prin acest contract MNIR a împrumutat 673 bunuri culturale (piese și seturi) „aparținând patrimoniului cultural național mobil al României”, asigurate pentru peste 30 de milioane de euro. În baza acestei înțelegeri, instituția din România se obligă să facă demersurile cuvenite pentru obținerea avizelor necesare pentru exportul temporar al bunurilor culturale aparținând patrimoniului național.
Documentul include și o serie de prevederi legate de cazul în care artefactele din tezaurul dacic trimise în Țările de Jos sunt furate sau pierdute, urmând ca asiguratorul să fie cel care acoperă pagubele. În plus, muzeul Drents se obligă să comunice furtul obiectelor telefonic și în scris în maxim 24 de ore, urmând ca cele două entități se decidă pașii de urmat.
„Bunurile culturale care fac obiectul prezentului contract sunt proprietate publică a statului român și sunt incluse în patrimoniul cultural național mobil al țării. În acest sens, în cazul furtului/pierderii bunurilor culturale și al primirii plății pentru respectivul furt/pierdere de către MNIR de la societatea de asigurări, în cazul în care bunurile cultuale sunt găsite ulterior, asiguratorul nu poate păstra proprietatea asupra acestora și va fi obligat să le returneze către MNIR care va restitui compensația primită anterior”, se arată în contract.
Securitatea artefactelor dacice, inclusă în contractul dintre muzee
În contractul dintre cele două muzee, securitatea artefactelor primește o secțiune separată și include obligațiile olandezilor odată ce au primit bunurile până în momentul ăn care ar trebui să le predea autorităților din România.
Astfel, Muzeul Drents se obligă să solicite ajutorul poliției locale sau unei firme locale pentru elaborarea unui plan de supraveghere, pază și alarmă. De asemenea, supravegherea expoziției trebuie să aibă loc 24/7, cu ușile închise pe timpul nopții și personal de pază disponibil în caz de urgență.
Profimedia
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
.webp)
