Apel către români să deschidă ușa celor care fac recensământul. De ce le este teamă oamenilor

Pentru a acoperi lipa de personal, o parte dintre angajații Institutului National de Statistică vor merge pe teren, în această săptămână.

Femeie: “Chiar blocul din dreapta noastră, aici am fost chiar de 3 ori. Prima dată a fost un procent mai mare, dar a doua oară și a treia oară mai puțin”.

Alina Chelaru este recenzor și răspunde de câteva blocuri. Mulți dintre locatari fie nu s-au autorecenzat în prima etapă, fie au completat chestionarul greșit. Alții nu sunt acasă sau refuză să răspundă la ușă. Aici din 108 locuințe, nici jumătate nu au fost recenzate.

La fel merg lucrurile și în Sectorul 2 al Capitalei, unde sunt extrem de puțini recenzori. Recenzorul: „În acest moment avem 7-8, până la această oră, acestea sunt finalizate, 1.255”.

Citește și

Probleme la Recensământ 2022. Mii de români s-au recenzat de două ori, atât la adresa de domiciliu cât și la cea de reședință

Femeie: „Nu mi-a răspuns nimeni. O să venim să vă recenzăm. Am bătut la dvs, nu erați la adresă. Să pregătiți CNP-urile tuturor persoanelor care locuiesc în imobil”.

Din păcate, mulți cetățeni refuză să fie recenzați de teamă că după ce își vor da datele vor fi amendați de diverse instituții de control.

Lucian Heirush, PREȘEDINTE ANAF: „Nu avem nicio legătură cu aceste date care se declară la recensământ și nici nu le folosim în niciun scop, în niciun scop, în sensul să le folosim la controalele pe care le avem în derulare. Recensământul are alt scop, decât acela de a pune în evidență casele și proprietățile oamenilor”.

De când a început a doua etapă a recensământului, aproximativ 5% din populația Bucureștiului a fost recenzată. E de înțeles, de vreme ce Capitala are cel mai mare deficit de recenzori, adică doar jumătate din personalul necesar. La fel stau lucrurile în Constanța, Timișoara, Cluj sau Iași. De miercuri, mai mulți angajați INS vor merge și ei pe teren.

INS cere primăriilor să se implice în procesul de recrutare și le recomandă funcționarilor publici să participe la recensământ.

Andrei Tudorel, Președinte INS: “Este o situație paradoxală. Suntem într-o perioadă în care toți ne dorim venituri mai mari, dar este un număr mic de recenzori care s-au angajat la primării pentru a fi recenzori. Ne-am fi dorit o participare din partea studenților, din parte funcționarilor publici, angajațiilor primăriilor și din partea pensionarilor. Din păcate, nu am întâlnit această situație la nivelul Bucureștiului”.

În funcție de numărul de locuitori, primăriile pot dezvolta politici publice și accesa fonduri europene. De exemplu, pentru a racorda o localitate la gaze sau la canalizare trebuie să existe minimum 2.000 de locuitori. Ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi să participăm la recensământ. În Germania, de exemplu, unde se desfășoară în paralel aceeași acțiune sunt peste o sută de mii de voluntari.

Dacă recensământul nu se încheie cu bine, România riscă să primească mai puțini bani europeni.