În anul european al căilor ferate, trenurile merg în România şi cu 5 km/h iar CFR nu are şine în stoc

Galerie foto

 

Avem rețeaua feroviară cu cea mai scăzută viteză de pe continent, cu sute de restricţii de viteză şi cu peste 1.000 de puncte periculoase pentru traficul feroviar. 70% din căile noastre ferate au restanțe la reparaţii. Iar pe coridorul european se circulă şi cu 5 km pe oră. Începem cu o vizită pe magistrala care leagă Capitala de Timişoara şi de graniţa de vest. O cale ferată pe care Paul Angelescu a vizitat-o și monitorizat-o de mai bine de trei ani şi unde găsim șine rupte, poduri prăbuşite şi trenuri care merg mai încet ca bicicleta. O anchetă „România, te iubesc!”

În Occident trenul este un mijloc de transport rapid,comod, convenabil şi puţin poluant. În România, la 30 de ani de la Revoluţie, reţeaua feroviară a ajuns pe ultimele locuri din Europa la viteză şi calitate. Şi avem o rată alarmantă a incidentelor feroviare.

- Cu cât ai voie să mergi acum? - Acum, peste macazele de la ieșire, cu 5 kilometri la oră, explică mecanicul de locomotivă.

Asta spune multe despre situația căii ferate și problemele pe care le cauzează în economie. O locomotivă menită să circule cu 160 de kilometri pe oră, care transportă unul dintre cele mai importante exporturi ale României, mașini produse la Craiova, circulă în realitate cu ...3 kilometri pe oră de mai bine de 15 minute.

Reţeaua feroviară este împânzită cu sute de restricţii de viteză şi peste 1000 de puncte periculoase. De ani de zile, calea ferată se strică într-un ritm mai rapid decât statul o poate repara. Ion Pintea este actualul director al companiei.

Ioan Pintea – director general CFR Infrastructură: - Dacă luna viitoare trebuie să înlocuiţi 2 kilometri de şină cu şină nouă, se poate? - Nu.

De 3 ani, „România, te iubesc!” monitorizează una dintre cele mai importante rute feroviare din România: Magistrala M900. Aceasta leagă Capitala de graniţa de vest. Dacă în 2019 pe întreg traseul erau 50 de restricţii de viteză, anul acesta am ajuns la 60.

Accidentul de la Drăgănești Olt, o tragedie evitată

 

Suntem pe magistrală, la Drăgăneşti Olt. Aici, pe 16 februarie 2020 a deraiat un marfar cu 37 de vagoane. Norocul a făcut ca acestea să nu cadă peste maşinile de pe DN6.

Ne-am reîntors la 10 zile după accident să vedem capacitatea de intervenţie într-un caz de urgenţă majoră.

Au fost aduşi zeci de muncitori dar aceştia lucrează în condiţii demne de secolul trecut. N-au echipamente de protecţie sau unele care să le ţină cald. Nu au nici scule moderne sau utilaje mecanice care să le uşureze munca. Aproape totul se bazează pe forţa brută.

În timp ce muncitorii trudesc la lopată sau ridică traverse grele de beton, şefii lor sparg seminţe şi le dau indicaţii de pe margine.

Potrivit raportului Agenţiei de Investigaţii Feroviare, trenul a deraiat pentru că s-a rupt şina. Aceasta avea o stare avansată de uzură . Ultimele reparaţii capitale au fost făcute în 1984. Accidentul s-a produs în prima zi din mandatul lui Ion Pintea.

Ioan Pintea – director general CFR Infrastructură: -De ce CFR nu poate să repare șine, traverse, astfel încât să nu deraieze trenul pe ele, când ştia că trebuie să le repare? - Dintr-un lucru foarte simplu : infrastructura feroviară a fost subfinanțată cronic timp de 30 de ani. -Nici măcar pentru asemenea intervenţii CFR nu are oameni, bani, să schimbe un kilometru de şină, sau un kilometru de traverse? - Nu e doar problema de a schimba 1 kilometru de șine sau de traverse. pentru că infrastructura feroviară are restante de 70% din lungimea reţelei.

Lângă şeful CFR este Adrian Covăsnianu, secretarul de stat desemnat de Cătălin Drulă să gestioneze domeniul feroviar. Iniţial i-am propus să meargă cu noi pe teren şi să ne dea un interviu. N-a venit. Până la urmă a hotărât să îl bage la înaintare pe şeful CFR. În timpul interviului mai mult a tăcut şi a luat notiţe.

Adrian Covăsnianu – secretar de stat Ministerul Transporturilor: „Încercăm o nouă optică, alocând suplimentar pe partea de întreţinere (...) să achiziţionăm cât mai multe materiale, efectiv de a înlocui şina şi traversa”

România are peste 18.000 de kilometri de cale ferată. Anul acesta “noua optică” înseamnă reparaţii capitale pe...

Adrian Covăsnianu – secretar de stat Ministerul Transporturilor: „Un sector de 12,5 kilometri pe care încercăm să îl recondiţionăm, reînlocuim toată linia să ajungem la viteza maximă de 120 kilometri pe oră.”

Trafic pe un singur fir, iar șina a rămas în aer

După accident, tot traficul a fost mutat pe un singur fir, supus astfel unei uzuri duble. Am luat la pas curba de 900 de metri de la locul accidentului până la podul de peste râul Olt să verificăm starea firului rămas funcțional.

Pe o traversă, şina nu mai este susţinută cu nimic, nici pe o parte nici pe cealaltă, și situația se repetă de câteva ori.

Sunt genul de probleme care au contribuit la accidentul de pe celălalt sens.

Ioan Pintea – director general CFR Infrastructură: -Nu cred că erau fix aceleaşi probleme, pentru că dacă ar fi fost fix aceleaşi probleme probabil că ar fi deraiat primul tren care ar fi trecut pe acolo. - A fost o chestiune de noroc? - N-aş zice. Totuşi, trebuie să vă spun că lucrările de mentenanţă, lucrările de intervenţie pe care le facem sunt în fiecare zi de ordinul sutelor. Situaţii de acest gen se remediază cu sutele în fiecare zi prin personalul de întreţinere al infrastructurii.

Anul acesta, am găsit traversele înlocuite şi prinderile reparate. Şinele, în schimb, sunt în continuare vechi şi au defecte similare cu cele identificate în raportul de investigare a accidentului.

Ioan Pintea – director general CFR Infrastructură: - De ce nu a putut CFR să aducă o şină nouă, pe acea porţiune, unde trebuia înlocuită? - Pentru că astea sunt posibilităţile pe care le are în prezent compania. - Dacă Doamne fereşte se întâmplă din nou ceva acolo, îmi spuneţi că în momentul de faţă nu există în stoc 1 kilometru de şină nouă cu care să fie înlocuită cea cu probleme? - Nu există şină nouă în stoc. Compania n-a mai aprovizionat şina nouă de destui de mulţi ani.

În lipsa materialelor noi, muncitorii CFR reciclează tot ce pot. Șinele rupte sunt înlocuite cu unele vechi şi folosite, recuperate de pe alte şantiere şi denumite în limbajul de specialitate…semi bune.

Ioan Pintea – director CFR Infrastructură: „Nici aia nu este o şină foarte bună. Este o şină cu capacitatea portantă aproape de epuizare sau chiar epuizată. Prin urmare, e clar că nu va mai ţine foarte mult”

Ne continuăm drumul cu trenul şi ajungem înainte de Craiova.

Acum urmează momentul în care ţi se pune efectiv un nod în gât. Atunci când treci cu trenul care s-a prăbuşit deja pe jumătate…este vorba de viaductul Cârcea.

Un mecanic beat a compromis fondurile europene

 

În 2018, CFR a reuşit să acceseze fonduri europene ca să repare viaductul. Tot atunci, un mecanic băut a intrat din greşeală cu marfarul fix pe firul unde se făceau lucrările. Trenul a căzut în râpă cu tot cu tablierele de metal. Reabilitarea s-a oprit, banii europeni s-au pierdut.

Trei ani mai târziu se circulă tot pe un singur fir, şi acesta avariat. Anul trecut, o parte din traverse erau putrezite. Anul acesta le-am găsit în aceeaşi stare.

Sub pod, observăm că zidul de gardă al culeei este rupt şi dislocat. Vorbim de culeea pe care se sprijină firul funcţional.

Crăpătura începe de aici…se duce aşa, aşa până la margine. A crăpat cel mai probabil în momentul în care s-a prăbuşit cealaltă jumătate a podului

Pe fisură au fost lipite lamele de sticlă. Dacă se rup, înseamnă că blocul de beton o ia la vale. Acesta este sticla din 2020. Anul acesta am găsit o altă fâşie.

Ioan Pintea – director CFR Infrastructură: - Circulă în siguranţă trenul acolo? - Da, se circulă în siguranţă, s-au făcut lucrări de consolidare în regie proprie. Am încercat să facem lucrări şi cu o societate specializată, am scos-o de două ori la licitaţie, însă nu s-a prezentat nimeni. Dar, între timp, am făcut lucrări în regie proprie şi acum se circulă în siguranţă. - Nici măcar culeea să nu fi fost reparată? - Evident că nu, este normal să circuli în regim de avarie, dar pentru regim de avarie nu este afectată siguranţa.

CFR speră că la jumătatea anului viitor va reuşi să repare măcar firul aflat în trafic.

În ultimii 10 ani, la transporturi au fost 15 miniştri. Lucian Șova a avut cel mai lung mandat: 1 an. Când era ministru, nu ştia cum să ne mai evite.

Există o teamă de întrebări incomode, la care chiar dacă ştii răspunsul nu poţi să-l dai.

Acum a fost de acord să spună lucrurilor pe nume.

Lucian Șova – fost ministru al transporturilor: - Cum aţi caracteriza starea căii ferate în România? - Dezastruoasă, şi acest lucru în primul rând e expresie a instabilităţii politice de la conducerea ministerului, care antrenează după sine şi instabilitatea la conducerea companiei de căi ferate. Din păcate, lucrul acesta s-a văzut. Din păcate şi eu sunt unul din cei care a evitat să spăl rufele în public.

Anul trecut, CFR a avut pe hârtie un buget de 4,4 miliarde de lei. Dar a cheltuit doar 2,6. Din care peste 1 miliard şi jumătate s-au dus pe salarii. Au rămas mai puţin de 100 de milioane pentru reparaţii şi materiale. An de an, CFR primeşte bani mulţi pe hârtie, dar bugetul este aprobat târziu iar compania n-are timp să-i cheltuiască. Până la sfârşitul anului, banii îi sunt luaţi înapoi.

Lucian Șova – fost ministru al transporturilor: „Pentru a se asigura condiţii de siguranţă, CFR infrastructură ţine o reţea de personal extraordinar de vastă care sigur are grijă mai mult să păzească macazele , metaforic vorbind, decât să le repare. Sunt 23.000 angajaţi în CFR, vârsta medie este de aproximativ 54-56 de ani. Și în mandatul meu m-am confruntat cu aceeaşi problemă. CFR are oamenii, resursa financiară e consumată cu salarizarea lor, ei ce să facă, păzesc liniile şi le verifică de câteva ori pe zi de aşa manieră încât să evite accidentele. Dar nu mai au bani să şi facă reparaţiile.”

Anul acesta, CFR are alocate 200 de milioane pentru reparaţii, dublu faţă de anul trecut. În plus, ministerul îşi spune mari speranţe în Planul pentru Redresare şi Reziliență – PNRR. Numai că...

- În momentul de față suntem în aprilie, PNRR nu e aprobat, a fost trimis pe bucăţi înapoi. - E în discuţie, e normal, e o negociere, aşa se face. - Nici măcar bugetul CFR nu e adoptat. - E o chestiune de zile.