Haosul creat de programul național de cadastru. Sute de mii de români s-au trezit cu terenuri lipsă, pe numele altor persoane

Galerie foto

Acolo, terenul are poate valoare mai mică și e posibil să intrați în conflict cu alți proprietari, strămutați la rândul lor.

Sute de mii de români au pățit asta și pățesc chiar și acum. Statul român a început în 2015 un program național de cadastru și carte funciară. Pe scurt, a început să intabuleze oficial și gratuit toate proprietățile din mediul rural. Un proiect pe bani mulți, făcut cu firme private. Cât de haotic se derulează programul, cine are de câștigat și cum se adună valuri de erori, în acte, vedem chiar acum.

România și Bulgaria sunt statele Uniunii Europene fără cadastru. Pentru avea unul la nivel național, la noi s-au pus la bătaie 1,2 miliarde de euro. Adică aproape 300 din fonduri europene, plus alte 900 alocate de la bugetul public. Un proiect de țară ce presupune înregistrarea sistematică a imobilelor și care vizează 40 de milioane de proprietăți, cu 23,8 milioane de hectare de pământ. În cadrul programului național de cadastru, la acest moment lucrează, în baza unor contracte adjudecate legal, prin licitație publică, 80 de firme private, sub coordonarea Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară. Progamul național avansează foarte greoi - din 3181 de localități înscrise acum 7 ani, au fost finalizate lucrările în doar...199. Adică nici 10% din numărul lor.

Un program anunțat pompos, ca fiind în beneficiul țării și comunităților, în avantajul oamenilor și mai ales gratuit pentru ei, se întâmplă doar pe hârtie. Altfel, ca la orice treabă românească, în realitate lucrurile stau taman invers.

Adică e pe bani frumoși, plătiți de oameni, care au fost puși pe drumuri la notari, prin tribunale și pe la oficiile de cadastru și alti topometriști care să le refacă măsurătorile. Pentru omul de la țară, pământul e bunul cel mai de preț. Să se trezească cu mai puțin sau că e mutat în altă parte, e frustrant și de neconceput. Lămurirea regimului juridic a fost înlocuită cu haosul permutărilor de parcele. După intabulările gratuite au apărut valuri de erori în acte, strămutări la distanță, suprapuneri între vecini, suprafețe ciuntite, terenuri pierdute, urmate de contestații și scandal. Un puzzle cu piese puse anapoda, care trebuie rearanjat.

În multe cazuri, prestatorii acestor servicii s-au dovedit a fi cu proptele și conexiuni în mediul politic, dar și cu legături la cei care gestionează programul, adică Agenția de Cadastru și oficiile județene.

Comuna Iclod se află chiar în centrul județului Cluj, în lunca Someșului Mic. Are 5 sate și a beneficiat de un proiect de cadastrare la nivelul întregului UAT. Vreme de 3 ani, o firmă de la București s-a ocupat de identificarea tereneurilor și de obținerea cărților funciare noi.

Ioan Oltean e unul dintre localnici și ne arată locul unde deținea un teren, cu titlu de proprietate – e vorba de o suprafață aflată în extravilan, adică la ieșirea din satul Livada.

La primărie și la Oficiul județean de cadastru a descoperit că a fost intabulat pe un alt teren, ATENȚIE, în intravilanul unui alt sat - Orman, chiar în vatra obșească, printre case. Fără să vrea și să știe, a obținut practic, un alt pământ, lângă casa parohială a preotului din satul respectiv, într-o zonă mult mai bună, imobiliar, la 7 kilometri distanță de amplasamentul pe care el îl știa de o viață, din părinți și bunici.

Noul său amplasament este pământul pe care ar fi fost, anterior alți 2 proprietari, cel mai probabil, strămutați, la rândul lor. Unul e tatăl unui polițist din Gherla, cu care Ioan Oltean a luat legătura.

Ioan Oltean: „A zis că nu mă interesează, e pământul meu, și eu am zis mai omule, du-te la primărie și rezolvă că dacă tu așa îmi vorbești eu îl pun la vânzare, e loc bun, de cabana, are pomi, și eu îl vând. Unde am avcut eu sunt 11 proprietari, puși așa, la 180 de grade. Era așa și acum sunt așa.”

Am cerut explicații chiar la sediul central, la Agenția de Cadastru, de la șefa programului național de înregistrare sistematică, Ileana Spiroiu, care este și director la Centrul Național de Cartografie. Găsește circumstanțe atenuante firmei care a lucrat.

Ileana Spiroiu, director program: „Gândiți-vă că vă duceți într-o mare de teren, și omul vă arată acolo am, dar intrebarea este, când s-a venit apoi la birou, poate nu l-a mai găsit acolo, Și imi spuneți că putea fi la 9 km distanță? Nu pot afirma așa ceva.”

Pentru că din biroul de la Agenție totul pare roz, l-am sunat pe fiul lui Ioan Oltean. Ne-a explicat imediat unde a fost eroarea.

Ileana Spiroiu, director program: „Vă dați seama că nici noi nu cunoaștem toate problemele.”

Firma care a câștigat licitația și-a trimis specialiștii la primărie și aceștia au lucrat cu funcționarii instituției, dar și cu două angajate de la Oficiul județean de cadastru, în cadrul unei comisii care se formează la nivel local, conform legii.

Emil Pîrțoc, primarul comunei Iclod: „Peste tot pe unde au lucrat e nenorocire.”

Ironia face ca însuși primarul să se trezească împroprietărit într-o zonă mai bună, cu teren mai valoros, pe care recunoaște că nu l-ar fi avut niciodată, anterior, iar pământul unde știa că îl are moștenire de familie, a fost intabulat pe primărie, devenind bun comunal.

Emil Pîrțoc, primarul comunei Iclod: „Terenul ăsta avea toate actele, le-am dat, ei le-au procesat și l-au mutat în altă parte. Și noi avem undeva la 1690 de contestații făcute, în termen legal. Inclusiv dvs Inclusiv eu am făcut. Și acum plătiți impozit pe noul amplasament. Da, păi ce se întâmplă, cum afli, eu cum am aflat, după 3 ani a venit un cetățean, domnu primar te-ai pus peste mine. A mers la notar să vândă și i-a spus că e altcineva intabulat.”

Cadastriștii nu ar fi mers pe teren pentru măsurători edificatoare și nu au luat contact cu oamenii locului. Ar fi lucrat mai mult din birou, cu date înregistrate de aparatura GPS și cu filmări cu drona, iar angajatele de la cadastru le-ar fi dat girul pentru etapele executate. Culmea, primăria are un topometrist angajat, care a făcut parte din comisie.

Emil Pîrțoc, primar comuna Iclod: „Îmi spunea ca sunt probleme si eu le spuneam lor si apoi ele îmi spuneau să îl dau afară, că aberează.”

Societatea e deținută de o firmă din Danemarca și e parte a unui grup de firme care se ocupă și cu consultanță, managementul proiectelor și cu diverse servicii proiectare.

Compania ne-a transmis un raspuns online, în care se vorbeste despre o serie de probleme în documentația trimisă de la primărie - listele proprietarilor cu numeroase ștersături, scris ilizibil, nenumărate corecturi.

Emil Pîrțoc, primar Iclod: „E și prostie și rea voință și neasumare. Bine, dar sunt și bani mulți. Păi acolo cred că e problema.”

În noua conjunctură, oamenii trebuie să se descurce cum pot – să meargă la notar, să facă schimburi între ei de terenuri. A intervenit un soi de suveică, la mica înțelegere, prin diverse portițe, care îi costă de la câteva sute, la câteva mii de lei, conform tarifelor notariale stabilite în funcție de proporțiile pământului deținut.

Un bărbat care avea în spatele casei părintești o bucată generoasă de teren, pe care își ridicase un grajd mare, unde crește 100 de vaci, s-a văzut nevoit să își răscumpere pământul, cu 50 de mii de lei. Cel care a primit intabulare pe zona lui a dorit să vândă imediat.

Acum are și suprafața cu grajdul, dar și un nou loc, unde a fost el intabulat, pe o zonă unde anterior aveau alți 2 vecini, pe care acum și i-a pus în cap. Un profesor universitar, expert în cadastru și topometrie, știe cum apar suprafețele decalate și intabulările pe alte terenuri. Proprietățile sunt mutate intenționat.

Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „În momentul în care avem o tarla, o bucată de teren și avem 100 de titluri. Noi constatăm, de fapt, că s-au mai dat 4-5 titluri. Eu nu pot să îl mai țin aici, pentru că apărând aceste 5 titluri în plus, trebuie să îi bag pe ăia 5 undeva. Toți încep să se miște.”

Adică cei din firmele de cadastru descoperă că suprafața totală adunată în titlurile deținute de oameni o depășește pea cea de la fața locului.

Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „Eu trebuie să îi bag pe ăia că nu e legal. Dacă mi-a apărut titlu acolo, pe urmă aăla cu titlu mă dă în instanță. Și fiecare primar și-a maid at un titlu, lu soacră-sa lu ăla, lu ăla. Că s-au perindat mulți primar. Și apar noi, initial, în 90 ăia nu au fost acolo.”

Emil Pîrțoc, primar Iclod: „Au fost copleșiti cei de la Oficiul de Cadastru Cluj de avalanșa de sesizări și au dat respins pe bandă rulantă.”

Un deputat de Cluj susține că primarii se plâng când deja e prea târziu și aveau pârghiile să miște altfel lucrurile, anterior redactării noilor cărți funciare.

Radu Molnar, deputat de Cluj: „Trebuie să fii în teren. Ori sunt multe cazuri în care nu au fost văzuți în teren deloc oamenii aceștia, Deci asta, cum ar veni e posibil să fie o vină a firmei, dar lucrul cu cetățenii, cu oamenii, asta este apanajul autorităților locale, al primarului, al consilierilor locali. Ei trebuiau să să mobilizeze oamenii în cadrul acestui întreg proces de măsurători. Ori asta nu s a întâmplat.”

Sunt 3 modalități prin care se realizează cadastrul gratuit, pentru cetățeni. Fie îl face fiecare primărie, cu bani de la bugetul comunei, dar aceste cazuri sunt foarte puține, fiind vorba de sume importante, greu de acoperit pe plan local. A doua modalitatea vizează contractul pe sectoare cadastrale, adică pe bucăți din suprafața unei comune, în care tot primăria contractează lucrările, dar acestea sunt plătite de Agenția Națională. Al treilea mod, care a implicat și cele mai mari alocări de fonduri de la guvern și Uniunea Europeană prevede licitații pentru pachete mari, pachete care prevăd lucrări concomitente, în mai multe primării. La acest ultim capitol sunt 80 de firme care au luat în lucru 660 de comune, într-un termen de 4 ani, 2016-2020.

Hajnalka Ildiko Vig, director general ANCPI: „Punctul meu de vedere, patru ani de zile să se cadastreze 660 de comune din România, România nu era pregătită pentru acest număr de comune.”

S-au cheltuit deja peste 166 de milioane de euro, adică peste 830 de milioane de lei, pentru lucrările făcute până acum. N-au fost de la început prețuri atractive, dar în ultimii 2 ani firmele au licitat pe bani frumosi, după ce tarifele la hectare s-au modificat. Adica se poate ajunge la peste un million de euro pentru o singură comună, iar companiile se bat să obțină cât mai multe contracte, concomitent.

Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „Din nefericire guvernul, care vrea să facă o treabă bună adică un cadastru gratuit pentru oameni, nu a făcut o campanie clară de informare.”

Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „Ai carte, ai parte scrie acolo, nu e suficient, trebuie în fiecare săptămână explicat oamenilor.”

Adrian Medințu, inginer, patron firmă de cadastru: „Bani foarte mulți irosiți, pe clipuri de promovare undeva la 22 milioane de lei, ati vazut dvs promovat pe undeva?”

Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „Noi ne ducem acolo, ce ne-a dat nouă cineva guvernul ceva gratis. Avem un primar care ne-a spus daca va prind pe aici vă dau cu toporul în cap.”

Cadastrul ar trebui să facă lumină într-o problemă națională care persistă de 3 decenii la noi, de când a picat comunismul. Sunt cazuri în care pe aceeași suprafață există mai mulți proprietari, unul împroprietărit prin lege, altul prin sentință judecătorească, alții prin ordin de prefect sau comisii locale și județene de fond funciar. Așadar, o țară cu mulți proprietari, care, însumat., ar avea în acte o suprafață de câteva ori mai mare decât cea fizică, a României. La acest moment se estimează că sunt peste un milion de procese la instanțele românești, privind proprietatea.

Emil Pîrțoc, primar Iclod: „Pericolul e următorul, un cetățean care nu e de bună credință, mai sunt și din ăștia, primește un teren bun, 3 hectare, în locul meu. El ce face primul lucru, îl vinde. Are documente pe el, e intabulat, îl vinde și apoi e imposibil să mai faci ceva.”

Programul de înregistrare sistematică este extrem de necesar, dacă s-ar face bine.