Cazul comunei unde primarul a plătit un avans de 1 milion euro unei firme care a lucrat fără avize și autorizație

Cu câteva zile înainte de alegeri a plătit un avans de 1 milion de euro unei firme care a lucrat fără avize şi fără autoritatie de construcţie.

În ultimii doi ani, Curtea de Conturi a descoperit nereguli legate de fondurile pentru remedierea pagubelor produse de calamități în 14 județe. Pentru că nu există control, pentru că primarii au libertatea să facă ce vor cu banii.

Ca să înțelegem cum dictează politica direcția acestor bani mergem la Craiova, la Direcția Regională de Drumuri şi Poduri, o instituție care are în conducere oameni apropiați de PSD.

Mai multe lucrări decontate de conducerea regionalei Craiova sunt azi obiectul unor procese după ce Curtea de Conturi a descoperit că lucrări de infrastructură au fost decontate fără să fi fost executate. Şi vorbim de facturi în valoare de 4 milioane de lei.

Toate erau finanţate cu fonduri guvernamentale alocate pentru remedierea unor obiective distruse de calamităţi în judeţele Vâlcea şi Dolj.

Peste 800.000 de euro ar fi plătit DRDP pentru lucrări care n-au fost făcute. Asta susţin inspectorii de la Curtea de conturi care au verificat mai multe obiective declarate calamitate în urma inundaţiilor. Podul de aici a costat peste 6 milioane de lei. Şi în acest caz se pare că au fost făcute plăți ilegale.

Aceste lucrări sunt cele mai râvnite pentru că se atribuie repede, iar banii vin la fel de rapid în conturi. Lucrările sunt câştigate de multe ori de firme agreate de conducere, care apoi subcontractează altor societăţi.

În iunie 2018 inundațiile provocate de ieșirea din matcă a pâraielor Cerna şi Luncavăț au calamitat două poduri din comunele Lădești şi Popești, județul Vâlcea. O comisie a evaluat pagubele, iar obiectivele au intrat pe lista de investiții finanțate din fondul de urgenţă al Guvernului care a alocat pentru remedierea pagubelor aproape 7.600.000 de lei, adică aproximativ 1,5 milioane de euro. Guvernul era condus de Viorica Dăncilă, prezentă în acele zile în localitățile afectate.

Lucrarea a fost atribuită fără publicare invocându-se situaţia de urgenţă unei firme din Vâlcea ce aparţine familiei Plosca, apropiată de primarul municipiului sprijinit în alegeri de PSD, Mircia Gutau căruia i-a botezat copilul. Expertiza Tehnică a fost făcută de firma familiei fostului deputat PSD Bogdan Diaconu, un apropiat de Sebastian Ghiţă.

Iar la conducerea Regionalei se afla la acel moment Alin Golumbeanu, un apropiat al liderului PSD Dolj, Claudiu Manda. El semnează contractele prin care firma IMPECABIL SRL primeşte lucrările prin atribuire fără publicare. Neagă că ar fi ştiut că este apropiat de primarul din Vâlcea sau ca apropierea de PSD l-ar fi ajutat în atribuirea lucrării.

Firma lui Plosca a subcontractat însă lucrarea unei alte firme din Vâlcea, iar aceasta e o altă practică a marilor constructorilor ce câştigă lucrări

Prima oprire o facem în comuna Lădești, judeţul Vâlcea. Inundaţiile din 2018 au produs pagube însemnate, iar podul a fost afectat de debitul puternic. O comisie de evaluare a pagubelor a mers în teren şi a stabilit că au fost afectate malurile şi podul, şi a evaluat pagubele la peste 2 milioane de lei.

Expertiza tehnică propunea două scenarii: primul indica lucrări de punere în siguranţă a podului existent şi al doilea reabilitarea acestuia. Este ales primul care implică doar intervenţii la fundaţia podului şi lucrări în albie cu menţiunea că reabilitarea podului să se facă ulterior.

Curtea de Conturi notează aici lucrări neexecutate în valoare de 826.000 de lei. Pentru că e un proces pe rol, instituţia a refuzat să ofere amănunte, dar practica spune că cele mai mari probleme sunt la cantităţile de materiale care nu se regăsesc în teren. Plosca neagă acuzaţiile

Tot firma lui Plosca a lucrat şi la podul peste Paraul Luncavat unde inspectorii Curţii de conturi au decoperit ca din contractul de un milion de euro, jumătate din sumele decontate nu se regăsesc în teren.

Plosca susţine că la control Curtea de Conturi n-a făcut distincţie între devizele firmei sale şi ale subcontractantului, însă e ciudat pentru că actele pe care le cere insitutia de control sunt doar de la câştigătorul lucrării.

Nu sunt singurele obiective cu probleme semnalate de Curtea de Conturi. Alte patru şantiere care au avut alţi constructori nu au executat lucrări conform contractului. Am încercat să obţinem un punct de vedere de la conducerea regionalei, dar directorii n-au vrut să vorbească cu noi, deşi în clădire se afla şefa departamentului de investiţii care avea toate răspunsurile.

Un lucru este cert: şase obiective la care au lucrat firme diferite apar ca fiind fraudate şi e greu de crezut că inspectorii s-au înşelat în toate spețele verificate. Contractele au fost atribuite pe vremea când director era un alt apropiat al liderului PSD Dolj, Alin Golumbeanu, trezorier în partid, în prezent şef la drumuri judeţene. Din conducerea regionalei face parte un alt apropiat al liderului PSD Dolj, directorul adjunct Florin Dobre Cel care i-a urmat în funcţie lui Golumbeanu fost Bogdan Bratu, un personaj controversat trimis în judecată de DNA. În mandatul lui s-au semnat decontările despre care Curtea de Conturi spune că sunt ilegale.

Bratu a fost acuzat că a încasat salarii de peste un milion de lei în baza unei diplome false. Judecătoria Sectorului 1 a decis încetarea urmăririi penale ca urmare a prescripției faptei, dar Bratu trebuie să înapoieze CNAIR 800.000 de lei sume încasate ilegal.

El a fost cel care a semnat documentele de recepţie pentru o parte dintre lucrările cu probleme semnalate de Curtea de conturi.

Consiliul Fiscal vorbeşte într-un raport despre lipsa de transparență a destinației alocărilor din acest fond, inexistența unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor şi cere schimbarea legislaţiei. Şi experţii EFOR atrag atenţia asupra alocărilor clientelare decise de partidul care deţine şefia Guvernului.

Inundațiile din urmă cu trei ani n-au adus doar pagube de aproape patru milioane de euro în comună Mărgău ci şi un dosar penal pe numele fostului primar Petru Ungur acuzat că ar fi prejudiciat comuna cu un million de euro.

2020 n-a fost unul oarecare pentru Petru Ungur. Candida pentru al treilea mandat în fruntea comunei Mărgău, iar banii veniţi de la Guvern au fost numai buni ca să aducă utilaje să se vadă că se lucrează în comună. În lista de obiective de pietruit figurau câteva drumuri forestiere, comunale, un podeţ şi decolmatarea unui pârâu. Peste 17 milioane de lei au fost trimise de Guvern în comuna din Munţii Apuseni.

Primarul atribuie lucrarea în regim de urgenţă unei firme din Cluj. Cu trei zile înainte de alegeri plăteşte un avans de un milion de euro deşi nu era emisă autorizaţie de construcţie său proiect tehnic. Ungur era convins că va câştiga, iar actele se puteau pune în ordine şi după începerea lucrărilor. Doar ca alegătorii i-au stricat planurile, iar el a pierdut la o diferenţă de 50 de voturi.

Mircea Sorin, primarul comunei Mărgău: „Eu când am venit se lucra aici la drumuri şi s-a prezentat un domn constructor că el pietruieşte drumuri şi aşa mai departe şi la un moment dat era o groapă în drum. Bă băieţi, nu puneţi un tub? Dacă trebuie punem. Şi am zis stai un pic, dar voi nu lucraţi după proiect? Şi atunci mi-am dat sema am cerut documente şi am se sesizat că nu este autorizație de construire şi apoi am văzut că s-a plătit un avans. În momentul de faţă sunt cercetări în curs.”

Noul primar a oprit şantierul pentru că nu înţelegea cum poţi să reabilitezi un drum fără un proiect în faţă. L-a primit abia în noiembrie, după ce descoperise neregulile şi făcuse plângere la DNA.

Mircea Sorin, primarul comunei Mărgău: „Când le-am trimis că n-au autorizaţie de construire şi nu lucrează după un proiect le-am cerut să suspende lucrările.”

Ca să vedem cum s-a lucrat mergem pe stradă La Finu. Nu întâmplător denumită astfel.

Mircea Sorin, primarul comunei Mărgău: „Aşa a fost nominalizată să apară în documente la finul fostului primar.”

Pe strada finului fostului primar, a venit un expert numit de instanţă unde se judecă dosarul de abuz în serviciu de care e acuzat Petru Ungur. Conform proiectului tehnic apărut la aproape două luni de la începerea lucrărilor, grosimea drumui trebuia să fie de 25 de centimetri, în trei straturi diferite de piatră. Expertul a făcut sondări şi a descoperit că lipsesc în medie cam 10 cm, iar cea existentă este în mare parte cea măruntă, care ar fi trebuit să fie în primul strat şi care e mai ieftină.

Ne mutăm pe drumul ce duce spre Casacada Valul Miresei, din satul Răchitele. Şi aici lipseau centimetri buni de piatră mai ales din cea scumpă. Drumul analizat are aproape trei kilometri, iar stratul de piatră este cu 15 cm mai mic decât în proiect. De asemenea, materialul folosit este neconform. Expertului i s-a cerut de către instanţă să evalueze acum şi pagubele materiale ale acestui contract.

Drumul care aduce turişti la cascadă a fost afectat de indundatii în 2020.

Noi am făcut un calcul pentru drumul forestier Valea Seacă care are o lungime de 2,6 kilometri şi o lăţime de 3 şi jumătate. Aici, conform expertului, constructorul a pus piatra în strat de 9,5 cm în loc de 25. Metrul cub de piatră costă 1800 de lei, aşa că rezultă că materiale în valoare de aproape 300.000 de lei. La fel de grav e faptul că s-a folosit în mare parte piatra tip balast care are rezistenţă mai mică.

În urmă cu opt ani Primăria Mărgău a accesat fonduri europene.

Am încercat să stăm de vorbă şi cu reprezentanții firmei constructoare.

La Mărgău lucrurile ar fi mers înainte dacă fostul primar câştiga încă un mandat. Ca să înţelegem de ce a plătit avansul considerat de anchetatori ilegal, de ce n-a cerut un proiect tehnic şi de ce a fost de acord să înceapă lucrările fără autorizaţia de construire, ne-am dus acasă la Petru Ungur. O casă mare la care oamenii din sat fac referire când se referă la activitatea fostului primar.

Petru Ungur: „Aşa s-a potrivit autorizaţia, a fost emisă după ce au început lucrările în 11 noiembrie. Ulterior înseamnă că era nevoie, am făcut demersurile am zis să cer şi autorizaţie, am vrut să fie totul perfect.”

Direcţia Naţională Anticorupţie l-a trimis în judecată pe Petru Ungur pentru abuz în serviciu şi a pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile până la concurenţa sumei de 4.998.000 de mii de lei, adică aproape un milion de euro.

Sute de milioane echipe de lei are la dispoziţie guvernul ca să ajute localităţile năpăstuite de calamităţi. Pentru primari sau preşedinţi de consilii judeţene e o bună ocazie să-şi refacă de la zero infrastructura. Doar că aceşti bani sunt atât de tentanţi pentru toată lumea, încât uneori ajung în găuri negre sau la firme de casă abonate la bani publici care sunt cel mai uşor de risipit.