Avertismentul UNICEF pentru România, după ce 1 milion de elevi nu au participat la lecțiile online
Your browser doesn't support HTML5 video.
Este o estimare a celor de la UNICEF, care atrag atenţia că efectele se vor vedea în septembrie, când aceşti copii au deja o jumătate de an fără contact susţinut cu şcoală. Chiar dacă profesorii nu-i vor lăsa repetenţi, mulţi sunt în mare pericol să abandoneze cursurile. Pe de altă parte, pentru cele 250 de mii de tablete promise de guvern copiilor săraci abia a început procedura de achiziţie.
O clasă s-a înjumătăţit în numai doi ani. Cu cei rămaşi, profesorii dintr-o comună din Giurgiu s-au străduit să facă serios lecţii online. Problema e că doar unii dintre elevi au făcut şcoală pe internet.
Directorul școlii, Cristina Storobăneanu: „Din 167 de copii înscrişi, 126 au lucrat online. Ceilalţi, din motive financiare nu au putut accesa, dar am făcut un demers către Consiliul local.”
Problema accesului nu e legată neapărat de comunităţi sărace. În Bucureşti, mama Raisei a cerut ajutor parohiei.
„Doamna profesoară a spus că îşi doreşte ca fiecare copil din clasă să-şi procure un calculator cât se poate de urgent, pentru că nu discută despre ceva ce au lucrat, au ceva nou de asimilat. Dacă acum nu se pun pietrele la temelie, degeaba mai târziu încerci, că nu mai ai cum”, spune mama fetiței.
Peter Bult, reprezentant UNICEF în România: „Înainte să ne lovească pandemia de Covid-19, educaţia era în criză în România. Inegalităţile dintre copii se adâncesc, deoarece copiii cei mai vulnerabili n-au avut acces. Şi potrivit datelor noastre, conform evaluării rapide făcute, peste 30 la sută dintre copii nu şi-au continuat educaţia în mod mulţumitor în această perioadă Covid.”
După exact trei luni de la suspendarea orelor, Ministerul Educaţiei abia începe lungul drum birocratic pentru a cumpăra un sfert de milion de tablete, destinate copiilor săraci.
În România, rata abandonului şcolar este 17 la sută. În martie, 3 milioane de copii ar fi trebuit să treacă brusc de la învăţământul clasic la şcoală online. În orice ţară, schimbarea ar fi cerut un efort financiar şi logistic, însă în alte sisteme s-au găsit rapid soluţii care funcţionează, deci şi nu sună la fel de bine că "tableta" şi "laptop". Lecţii la radio- un mijloc de comunicare cu acoperire mai bună decât internetul; materiale didactice trimise prin poştă copiilor acasă; şi vizite făcute de profesori la domiciliu, la intervale de timp.
Ironia face ca din acest an durata şcolii obligatorii să crească la 14 ani.