Florii 2024. De ce e bine să auzi broaștele cântând în această zi. Tradiții și obiceiuri în Duminica Floriilor

Floriile marchează începutul Săptămânii Patimilor care se termină o dată cu cu sărbătoarea Învierii Domnului. În fiecare an, Duminica Floriilor comemorează intrarea Domnului în Ierusalim, călare pe un asin, înconjurat de mii de oameni care îl întâmpină cu flori și ramuri de măslin și finic, aclamându-l ca un adevărat împărat cu cuvintele: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului!”

Această sărbătoare ocupă un loc deosebit de important în calendarul creștin-ortodox, fiind momentul unic în care Mântuitorul a acceptat să fie recunoscut și aclamat ca un adevărat împărat. De asemenea, credincioșii respectă o serie de tradiții în această zi specială.

În Duminica Floriilor se desfășoară o liturghie specială, diferită de celelalte duminici ale anului. Credincioșii se adună la biserică cu ramuri de salcie, simbol al sărbătorii, care sunt binecuvântate de către preot înainte de începerea liturghiei.

Ramurile de salcie, adunate în această zi deosebită, înlocuiesc în tradiția românească ramurile de măslin și finic, absente în regiunea noastră. O legendă populară spune că salcia a devenit simbolul Floriilor datorită unei punți peste un râu, pe care Maica Domnului a folosit-o pentru a-și continua călătoria. Ca mulțumire pentru ajutorul oferit, Fecioara Maria a binecuvântat salcia, dându-i sfințenie.

Citiți și: Florii 2024: Mesaje și urări pentru sărbătoriții din această zi

Astăzi, tradiția adunării ramurilor de salcie la biserică este respectată de creștini, care le duc acolo pentru a fi binecuvântate de către preoți. Ulterior, aceste ramuri sunt așezate la icoane, simbolizând protecția împotriva bolilor pentru cei din casă, conform Crestinortodox.ro.

Pe lângă acest obicei, există și alte tradiții asociate cu Floriile, transmise din generație în generație:

· Unii credincioși prind ramuri de salcie la ușa de la intrare, considerând că acestea le protejează locuința, sau le leagă la talie pentru a alunga durerile.

· În unele zone, ramurile de salcie sunt așezate sub pernele fetelor mari înainte de culcare, fiindcă se crede că astfel acestea vor deveni mai frumoase și se vor mărita în acel an.

· După slujba de la biserică, unele familii duc ramurile de salcie la cimitir și le pun pe mormintele celor dragi, ca un omagiu adus acestora și un semn că se apropie Paștele.

· Ramurile de salcie mai sunt folosite și pentru a fi puse la pomii fructiferi sau la vie, cu speranța că vor avea o recoltă mai bogată, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.

Superstițiile și tradițiile asociate cu Floriile au o mare importanță în credința populară:

· Dezlegarea la pește în această zi este considerată un semn de noroc, motiv pentru care acest aliment nu trebuie să lipsească din meniul de sărbătoare.

· Se spune că spălarea pe cap în ziua de Florii poate grăbi procesul de încărunțire prematură a părului, așa că mulți evită acest gest sau folosesc doar apă sfințită sau descântată.

· Se crede că cei care se împărtășesc în ziua de Florii au șanse mari ca dorințele lor să li se împlinească, dacă le rostesc în timp ce se apropie de preot.

În regiunile Banatului și Transilvaniei, tradițiile de Florii sunt și mai bogate:

· Fetele mari pun o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit în dimineața de Florii, iar apoi le folosesc în descântece pentru dragoste și sănătate.

· Gospodinele coc plăcinte pe care le oferă săracilor ca o formă de ajutorare și binecuvântare.

De asemenea, în această perioadă, vremea de Florii este considerată a fi un indiciu pentru ceea ce va urma în ziua de Paște. Interpretările sunt variate, dar credința populară spune că vremea din această zi poate anticipa vremea de Paște: dacă de Florii este soare, atunci de Paște va ploua, iar dacă în Duminica Patimilor vremea este mohorâtă, atunci de Înviere va fi cald și însorit.

Se mai spune că dacă se aud broaştele cântând până la Florii, vara care urmează va fi frumoasă.

De asemenea, mâţişorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile şi grindina. Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele.

Floriile, cunoscute și sub numele de "Nunta urzicilor", sunt marcate de înflorirea acestei plante, care semnifică și apropierea sfârșitului postului Paștelui. Această sărbătoare, care mai este denumită și "Nunta urzicilor", are rădăcini adânci în istorie și a evoluat de-a lungul timpului dintr-o sărbătoare păgână dedicată zeiței Flora într-un moment de celebrare a intrării triumfale a lui Isus în Ierusalim.

Se spune că, în ziua de Florii, Iisus Hristos ar fi cerut să mănânce pește, motiv pentru care și Biserica oferă ocazia celor care postesc să se delecteze cu acest aliment. Astfel, conform tradiției, persoanele care mănâncă pește de Intrarea Domnului în Ierusalim, adică în ziua de Florii, vor avea mare noroc în viață și vor fi vindecați de orice boală.

În calendarul ortodox, fiecare sărbătoare importantă este însoțită de tradiții străvechi pe care credincioșii le respectă cu sfințenie. Ziua de Florii nu face excepție, fiind plină de obiceiuri adânc înrădăcinate.

În această zi, care pică pe 28 aprilie anul acesta, există anumite interdicții. Printre acestea se numără interzicerea spălării capului, de teama că acest lucru ar putea aduce albirea părului mult mai devreme. Dacă totuși este absolut necesar, se recomandă folosirea apei sfințite și descântate de către preoți.

Pe lângă aceasta, de pe masa de Florii nu trebuie să lipsească peștele, mai ales că este o zi de dezlegare după postul de 40 de zile. Astfel, preparatele din pește și uleiurile vegetale sunt permise, făcând excepție de la obiceiul postului.

Este recomandat ca în ziua de Florii să evitați consumul excesiv de alcool, să petreceți în liniște și să nu rostiți vorbe rele. De asemenea, femeilor li se interzice să își vopsească sau să își spele părul, iar orice formă de muncă ar trebui interzisă.