Diferența dintre palincă și țuică. Cum le recunoști pe fiecare

Galerie foto

Dar puțini sunt cei cunosc diferențele semnificative dintre țuică și pălincă. Ne-am obișnuit să credem că denumirile lor au legătură cu concentrația alcoolică, dar lucrurile nu stau chiar așa.

Care e diferența dinte palincă și țuică?

Silviu Zetea este primul român care a îmbuteliat țuica după Revoluție și unul dintre cei mai mari producători de pălincă artizanală din România. El a explicat pentru calatorinbascheti.ro care este diferența dintre cele două băuturi alcoolice.

Contrar credinței populare, nu este vorba despre tărie, așa cum crede toată lumea, ci despre materia primă.

Țuica este produsă exclusiv din prune, indiferent de ce concentrație de alcool are sau prin ce metodă este distilare.

”Diferența e dată de materia primă și nu de tărie, așa cum greșit se crede în popor. Țuica prin definiție e cea care este produsă exclusiv din prune, indiferent de gradul de alcool, indiferent de metoda distilării. Metoda distilării are ca singur scop: rafinarea băuturii. Astfel, e greșit să spunem am o țuică de mere, cum și să spunem am o țuică de prune, pentru că e pleonasm. Singura situație în care e corect să spunem am o țuică de prune este atunci când specificăm tipul prunelor folosit. E corect să spunem am o țuică de prune bistrițene, dar nu că am o țuică de prune”, explică Zetea.

De cealaltă parte, pălinca este băutura obținută prin distilarea oricăror alte fructe, fie că vorbim despre mere, pere, cireșe, gutui.

Și dacă te întrebi ce este horinca, atunci trebuie să afli că aceasta este denumirea regională folosită pentru țuică și pălincă în Maramureș și unele părți din Țara Oașului.

Țuica și palinca, produse românești

De-a lungul secolelor, tradiția producției de țuică și pălincă s-a răspândit în toate regiunile României, de la Transilvania și Moldova, la Oltenia și Muntenia, fiecare zonă contribuind cu propriile arome și variante unice ale acestor spirtoase.

Astfel, în inima Moldovei, țuica este celebrată pentru aroma sa dulce și bogată, obținută din prunele specifice acestei regiuni.

Cu o cultură bogată în pomi fructiferi, această zonă a țării se bucură de o tradiție bogată în producția de pălincă.

În Oltenia, țuica este cunoscută pentru intensitatea sa și pentru căldura pe care o simți pe măsură ce lichidul ajunge în stomac.

Oltenii recunosc că țuica lor este, într-adevăr, extrem de puternică, dar o pot bea cu măiestrie.

În contrast, în Ardeal, pălinca este la mare cinste. Aici, se pune un accent deosebit pe producția de pălincă din diverse fructe precum pere, mere sau cireșe.

Ceea ce face pălinca ardelenească atât de apreciată este procesul de distilare dublă sau triplă. Acesta îndepărtează substanțele nedorite, cum ar fi metanolul, și concentrează aromele naturale ale fructelor, rezultând un alcool curat și gustos.

În Maramureș și Țara Oașului, termenul "horincă" este înțeles ca sinonim pentru țuică sau pălincă. Această denumire regională amintește de unicitatea culturii și tradițiilor locului. Aici, producția de horincă este o artă prețuită și respectată, învățată de la generație la generație.

O altă curiozitate legată de aceste spirtoase este dezbaterea asupra originii lor.

Nu există o certitudine cu privire la cine le-a produs prima oară. Unii susțin că tradiția se află în România de sute de ani, în timp ce alții afirmă că slovacii sau ungurii au contribuit la dezvoltarea lor.

Cu toate acestea, cei care au avut privilegiul de a degusta țuică sau pălincă înțeleg că adevărata importanță constă în gustul și bucuria aduse de aceste băuturi.

Arta distilării

Pentru a produce spirtoase de calitate, trebuie să fii priceput în arta distilării. Dubla sau tripla distilare, preferată în Ardeal, elimină substanțele dăunătoare și menține doar aromele și alcoolul esențial.

Aceasta este cheia pentru a obține o băutură sănătoasă și savuroasă, care să te bucure fără a-ți afecta sănătatea.

Distilarea este un proces chimic și fizic prin care o substanță lichidă sau soluție este încălzită pentru a separa componentele sale pe baza diferențelor de volatilitate.

Acest proces este adesea folosit pentru a separa un alcool de apă sau pentru a concentra substanțele chimice dintr-un lichid.

Distilarea se bazează pe faptul că diferite substanțe au puncte de fierbere diferite, ceea ce le permite să fie evaporate și apoi condensate la temperaturi specifice.

Cum este procesul de distilare în cazul producției de băuturi spirtoase precum țuica sau pălinca:

Procesul începe cu fermentarea materiei prime, fie prune dacă vorbim despre țuică, fie mere, pere sau alte surse de zahăr dacă vorbim despre pălincă.

În timpul fermentației, zaharurile din materiile prime sunt transformate în alcool și dioxid de carbon sub acțiunea drojdiilor sau a altor microorganisme. Rezultatul fermentației este un lichid numit "vin de fructe" sau "fermentat."

Vinul de fructe sau fermentatul este încălzit într-un cazan sau alambic special pentru a separa alcoolul de celelalte componente ale lichidului. În timpul acestui proces, lichidul este încălzit la o temperatură la care alcoolul se evaporă, dar celelalte componente rămân lichide.

Vaporii rezultați din distilare sunt dirijați printr-un tub sau un conduct, unde sunt răciți, iar vaporii se transformă înapoi în lichid. Acest lichid condensat, numit "produs distilat," are un conținut ridicat de alcool.

Producătorii de băuturi spirtoase de calitate superioară deseori efectuează distilarea de mai multe ori pentru a îmbunătăți calitatea și puritatea produsului final.

Distilarea repetată elimină substanțele nedorite, cum ar fi metanolul sau alcoolii superiori, și concentrează aromele naturale.

În timpul distilării, se recoltează partea cea mai pură și care conține aromele dorite.

Apoi, distilatul poate fi amestecat cu apă pentru a ajusta concentrația alcoolică la nivelul dorit.

Înainte de a fi îmbuteliate sau stocate, băuturile spirtoase obținute prin distilare sunt lăsate să se matureze în recipiente de lemn sau de oțel inoxidabil pentru o perioadă de timp.

Acest proces de maturare poate adăuga arome și complexitate băuturii.