Alegeri europarlamentare. Partidele de dreapta și extremă dreapta, principalii câștigători în țările din Europa

FOTO (sus): Georgia Meloni și Marine Le Pen

Odată cu numărarea finală a voturilor pentru alegerile europarlamentare, este clar cine sunt câștigătorii și învinșii în cele 27 de state membre ale UE, notează Euronews.

Liderul Italiei, Giorgia Meloni, și-a consolidat rolul de intermediar-cheie al puterii de la Bruxelles, cu un scor estimat la 28% din voturi.

Potrivit Reuters, partidul lui Meloni își trage rădăcinile dintr-o grupare neofascistă, iar victoria sa din 2022 a dat tonul pentru câștigurile extremei drepte în întreaga Europă, inclusiv în acest ultim scrutin european.

Cu toate acestea, Meloni și-a moderat imaginea pe scena internațională, renunțând la retorica antieuropeană și prezentându-se ca o punte de legătură între curentul principal de centru-dreapta și propria sa tabără conservatoare națională.

Citește și

POLITICO: Europa se înclină spre dreapta, condusă de Franța, după alegerile europarlamentare

Pe de altă parte, în Franța, președintele francez Emmanuel Macron a avut o prestație atât de slabă încât a fost nevoit să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate.

-► Adunarea Națională de extremă dreapta din Franța a câștigat, provocându-i lui Macron o înfrângere usturătoare.

-► Grupul de dreapta PPE a rămas cel mai mare grup din Parlament, câștigând 13 locuri față de 2019.

-► Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, și-a asigurat rolul de intermediar cheie al puterii de la Bruxelles în alegeri,

-► Verzii din Austria și Germania au avut rezultate mult mai slabe decât se așteptau.

-► Grupul liberal Renew a pierdut 20 de locuri față de 2019 în diferite state membre.

-► Social-democrații din Germania: Partidul cancelarului Olaf Scholz s-a clasat pe locul al doilea, împreună cu AfD de extremă dreapta, în spatele PPE.

O primă estimare a rezultatelor alegerilor europarlamentare din 2024, realizată de Parlamentul European, a sugerat că Partidul Verzilor și Partidul Liberal Renew vor pierde fiecare aproximativ 20 de eurodeputați, ceea ce ar afecta majoritatea pro-europeană necesară pentru a susține înalții funcționari și pentru a susține legile UE.

O proiecție publicată imediat după miezul nopții - și realizată după închiderea tuturor sondajelor - arăta că Partidul Verde a obținut doar 53 de eurodeputați, față de 72 în martie 2024.

Renew, condusă de Macron, a scăzut de la 102 locuri la 83, au sugerat cifrele. Acest lucru l-a determinat pe președintele francez să ia decizia surprinzătoare de a dizolva Adunarea Națională a țării.

Această prăbușire a sprijinului pentru liberalii pro-business ai lui Macron a însoțit creșterea sprijinului pentru partidele considerate mai extreme pe spectrul politic, chiar dacă unele dintre acestea nu au fost încă alocate grupurilor politice din Parlamentul European.

În Franța, proiecțiile sugerează că partidul de extremă dreapta, Adunarea Națională, a obținut un procent uriaș de 31,5% din voturi - de peste două ori mai mult decât numărul obținut de Macron.

"Franța are nevoie de o majoritate clară pentru a funcționa în calm și și concordie", a scris liderul Franței pe X. "Am înțeles mesajul vostru, preocupările voastre și nu le voi lăsa fără un răspuns".

Partidul de extremă-dreapta FPÖ s-a clasat în fruntea sondajului și în Austria, dublându-și numărul de eurodeputați, ajungând la șase, după ce a obținut 25,7% din voturi, potrivit proiecției Parlamentului European.

În Germania, partidul creștin-democrat CDU și CSU a fost proiectat să obțină peste 30% din voturi, similar cu cele 29% din 2019.

În cea mai recentă prognoză, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat pe locul al treilea, cu 14,2%, în creștere față de 11% în 2019, și imediat după social-democrații cancelarului Olaf Scholz.

Sondajele de la ieșirea de la urne sugerează că Frații Italiei ai lui Meloni, care aparține grupării de dreapta Conservatori și Reformiști Europeni, a avut o performanță mult mai bună decât opoziția de centru-stânga, Partidul Democrat, a cărui susținere este estimată la 23,7%.

Forza Italia și Lega, alte două partide din coaliția de guvernare a lui Meloni, nu par să se fi descurcat la fel de bine, cu 10,5 și, respectiv, 8%.

Aceste tendințe spre dreapta sunt confirmate în Spania, unde se așteaptă ca Vox să-și mărească reprezentarea cu doi sau trei eurodeputați, în timp ce noii veniți "Partidul s-a terminat", identificat și el ca fiind populist de extremă dreapta, va obține primii doi sau trei eurodeputați din istorie, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne.

După patru zile de vot, proiecțiile pentru noua cameră legislativă nu sunt încă definitive.

În țări precum Olanda, votul a avut loc joi - iar cele mai recente proiecții sugerează că partidul de dreapta PVV al lui Geert Wilders va obține șase locuri.

Această schimbare nu a fost atât de extremă pe cât se așteptau unii, permițând alianței GreenLeft-Labour, care, potrivit sondajelor de la ieșirea de la urne, ar urma să obțină opt locuri în Parlamentul European, să obțină victoria.

Alegerile europene, cel mai mare exercițiu democratic multi-statal din lume, determină care dintre cei 720 de membri ai Parlamentului European vor delibera asupra legislației UE în următorii cinci ani.

Ele au loc după o perioadă agitată, dominată de pandemia COVID-19 și de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina - plus o creștere vertiginoasă a costului vieții, care a ajuns să domine preocupările alegătorilor.