Cât de periculoasă ar putea fi victoria lui Georgescu. Ştefănuţă: Preşedintele poate lua decizii periculoase în privinţa NATO

El precizează că ieşirea din UE şi NATO trebuie aprobate de majoritate parlamentară şi validată de populaţie prin referendum. În timp procesul de ieşire din UE ar dura cel puţin zece ani, ieşirea din NATO ar dura cam un an, dar nimeni nu ştie exact procedura pentru că nicio ţară nu a ieşit vreodată din Alianţă.

Cu un preşedinte extremist, însă, România ar fi izolată, iar în calitate de comandant suprem al Armatei, preşedintele poate lua decizii periculoase în privinţa NATO. Preşedintele unei ţări poate bloca decizii importante, prin veto, dar nu poatre deveni dictator peste noapte.

„Cât de periculoasă ar fi victoria lui Georgescu pentru politica externă a României? UE, NATO şi Războiului din Ucraina. Nu scriu această postare pentru a-ţi provoca frică! Cu cât suntem mai bine informaţi, cu atât reducem anxietatea şi putem comunica mai eficient, mai clar, unii cu ceilalţi”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, Nicu Ştefănuţă.

Vicepreşedintele Parlamentului European a analizat declaraţii ale candidatului care a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi care „s-a întors total, cel puţin pentru moment, cu spatele la acuzaţii, după ce a văzut presiunea publică”.

ROEXIT. Ar avea preşedintele puterea să iniţieze asta?

„E bine să ştim că tratatul de aderare UE are în componenţa sa articolul 50: acesta prevede posibilitatea ca un stat membru al UE să părăsească blocul comunitar în conformitate cu propriile cerinţe constituţionale. Singura ţară care s-a retras din UE este Marea Britanie. O retragere din UE este un proces care durează aproximativ un deceniu, doar negocierile cu Comisia şi cu statul membru ar dura minim 2 ani. Procesul de retragere poate avea un astfel de impact: retragerea investitorilor, scăderea de locuri de muncă, scăderea valorii monedei naţionale, accesul pe pieţe vitale. Totuşi, acest proces ar trebui să aibă majoritate parlamentară, iar decizia finală o poate valida populaţia, prin Referendum”, a explicat Nicu Ştefănuţă.

Potrivit acestuia, Eurobarometrul din 2023 ne spune că 70% dintre români ar vota pentru rămânere în UE dacă ar avea loc un referendum curând. Doar 13% şi-ar dori să ieşim din UE.

„Venirea extremiştilor la conducere, totuşi, poate eroda percepţia colectivă a românilor asupra UE. De cele mai multe ori, discursul extremiştilor învinuieşte UE pentru migranţi, “îndoctrinare şi propagandă”, “distrugerea agriculturii” pentru măsuri de mediu. În timp, narativele false denaturează realitatea şi ne fac să le credem. Un preşedinte eurosceptic în România poate însemna şi că ţara noastră poate fi izolată pe scena europeană”, a mai explicat Ştefănuţă.

Potrivit acestuia, puterea unui veto din partea unui preşedinte al unui stat membru UE poate bloca iniţiative importante:

- refuzul de aderare a unor state la UE, precum Ucraina sau cele din Balcanii de Vest

- tăierea unor surse de finanţare a UE: cum ar fi taxele pentru emisiile de carbon

- împiedicarea sancţiunilor împotriva Rusiei, Iranului sau a altor actori internaţionali

Toate aceste lucruri creează dezbinare între partenerii europeni şi efectul principal e izolarea diplomatică, vedeţi Ungaria lui Orban.

În ceea ce priveşte NATO, Şetfănuţă explică faptul că preşedintele României este comandantul suprem al forţelor armate şi are un control asupra deciziilor strategice de apărare.

Un Preşedinte extremist poate să ia mai multe decizii de impact:

- poate refuza colaborarea cu aliaţii NATO

- poate să se retragă dintr-o misiune comună NATO

- poate să amâne sau să respingă achiziţiile militare care să ne alinieze la standardele NATO

- poate implementa politici şi să facă declaraţii care să slăbească pregătire militară

Trebuie să fim foarte conştienţi că rezultatul acestor lucruri duc spre slăbirea apărării României şi a parteneriatelor sale strategice care asigură securitatea şi dezvoltarea ţării”, a mai transmis Ştefănuţă.

Potrivit acestuia, până acum, nicio ţară nu a ieşit din NATO, ba din contră, sunt ţări în Est care îşi doresc să fie membre (Ucraina, Moldova, Georgia) astfel că procesul nu este foarte clar definit.

„O eventuală ieşire ar dura în jur de un an, însă această decizie trebuie motivată de majoritate politică aflată la guvernare şi chiar de referendum”, a mai transmis vicepreşedintele PE.

El s-a referit şi la Ucraina, despre care Georgescu a afirmat că este ”un stat inventat”.

„Un preşedinte cu tendinţele lui Georgescu poate să aibă consecinţe pentru apărarea Ucrainei şi, în definitiv, asigurarea protecţiei ţării noastre. Discursul apreciativ al lui Georgescu pentru Putin poate influenţa percepţia colectivă şi poziţionarea noastră faţă de Vest şi partenerii noştri europeni. Comunicarea precară a autorităţilor naţionale a lăsat mult spaţiu de dezinformare şi incertitudine pentru mulţi români, iar acest spaţiu liber pare că se umple din ce în ce mai tare cu discursul extremiştilor”, a mai transmis Ştefănuţă.

Acesta atrage atenţia că ”preşedintele României nu poate deveni peste noapte un Dictator”.

„Constituţia şi sistemul actual de organizare al ţării trebuie să ţină frâu oricăror excese de putere.

Asta nu înseamnă, totuşi, că aceste alegeri nu sunt periculoase. Din contră. Mediul şi politic şi direcţia sa pot avea o influenţă majoră asupra vieţii instituţionale şi cetăţeneşti. Preşedintele are un rol mare asupra reprezentării României, dar şi influenţa asupra formării şi promovării unui Guvern pro-European sau anti-European.

În toată Europa există un trend crescător al extremei drepte. Totuşi, pentru partenerii noştri occidentali, rezultatul de duminică a fost unul cutremurător sau cel puţin îngrijorător”, a mai declarat Ştefănuţă, care face apel la populaţie să se prezinte la vot şi să apere parcurul european al ţării.

Articol recomandat de sport.ro

VIDEO Scoasă la cafea, Sorana Cîrstea le-a spus americanilor tot despre România