AFP - România: un duel prezidenţial sub forma unui referendum privind viitorul Europei
A rămâne pe calea proeuropeană sau a face un salt în necunoscut: România ar putea alege duminică primul său preşedinte de extremă dreapta, o alegere crucială pentru viitorul acestui stat membru al UE şi al NATO, vecin cu Ucraina, scrie AFP.
În faţa candidatului naţionalist Călin Georgescu, un fost înalt funcţionar public în vârstă de 62 de ani, care a luat prin surprindere pe toată lumea ajungând pe primul loc în primul tur, se află Elena Lasconi, primarul de centru-dreapta al unui orăşel, cu zece ani mai tânără decât el.
În încercarea de a infirma previziunile, această jurnalistă devenită politician, care a mers să se roage la mănăstirea „democraţiei”, insistă asupra mizei alegerilor.
Este vorba de o "bătălie existenţială", spune ea: "o confruntare" între cei care vor să "păstreze democraţia tânără a României", născută în urma revoluţiei din 1989, şi cei care vor să "revină în sfera de influenţă rusă".
Ţara est-europeană traversează o perioadă agitată, cu o succesiune de alegeri, renumărări, temeri că scrutinul ar putea fi anulat, acuzaţii de interferenţă rusă şi suspiciuni de tratament dezechilibrat al candidaţilor de către aplicaţia TikTok, reţeaua preferată a lui Georgescu.
Reacţionând la declasificarea, miercuri, a unor documente care indicau rolul platformei în campanie, premierul social-democrat demisionar Marcel Ciolacu i-a acordat Elenei Lasconi sprijinul său, după cel deja acordat de liberali.
Cu toate acestea, acest lucru nu a fost suficient. Sondajele realizate înainte de acest anunţ o plasau la 42%, mult în urma rivalului său (58%), estimări care trebuie totuşi citite cu precauţie.
Acuzat de detractorii săi că ar fi pro-rus, Călin Georgescu evită acum să răspundă la întrebări despre părerea sa despre Vladimir Putin, pentru care şi-a manifestat admiraţia în trecut.
Critic al UE şi al NATO, el spune că nu vrea să iasă din aceste organisme, ci vrea să "repună România pe harta lumii” şi se opune ajutorului militar acordat Ucrainei, declarându-se inspirat de idolul său Donald Trump.
În una dintre cele mai sărace ţări din UE, retorica sa naţionalistă mistică a atins o coardă sensibilă pe reţelele sociale.
„O victorie a lui Călin Georgescu ar alinia ţara cu Ungaria şi Slovacia”
Dar provoacă îngrijorare pe continent. Teama: că acest stat, care a devenit strategic de la începutul războiului din Ucraina, ar putea să se alăture blocului dreptei dure şi să submineze unitatea europeană în faţa Rusiei.
"Turul al doilea este văzut ca un referendum asupra viitoarei direcţii a politicii externe a ţării", a declarat pentru AFP Marius Ghincea, politolog la ETH Zurich.
Dacă România este astăzi "o ţară fiabilă şi previzibilă pentru Occidentul liberal, o victorie a lui Călin Georgescu ar alinia ţara cu Ungaria şi Slovacia", ai căror lideri Viktor Orban şi Robert Fico "caută să limiteze influenţa supranaţională a Uniunii Europene".
Scrutinul este urmărit îndeaproape la Bruxelles, dar şi în Republica Moldova vecină, unde Maia Sandu, lidera ţării şi deţinătoare a unui paşaport românesc, a transmis un mesaj video în care face apel la "o Românie puternică, europeană şi liberă".
În Georgia, unde manifestaţiile continuă, şeful de stat pro-occidental Salome Zurabişvili i-a adresat Elenei Lasconi speranţa de victorie.
Preşedintele României ocupă o funcţie esenţialmente ceremonială, dar are o autoritate morală şi o influenţă importante în politica externă.
El joacă, de asemenea, un rol-cheie în formarea guvernului, complicată de o adunare naţională fragmentată, fără o majoritate clară în urma alegerilor legislative de duminica trecută.
Ţara pare acum divizată. Partidul Social Democrat poate fi cea mai mare forţă din Parlament, dar extrema dreaptă a câştigat o treime din voturi.
De la căderea comunismului încoace, România nu a mai cunoscut un asemenea progres, alimentat de furia unei mari părţi a celor 19 milioane de locuitori faţă de dificultăţile economice, războiul de dincolo de graniţă şi o clasă politică tradiţională considerată arogantă şi depăşită.
Într-un apel comun lansat miercuri seara, patru partide pro-europene cu majoritate absolută în Parlament au semnat un acord pentru formarea unui viitor guvern de "unitate naţională", făcând apel la cetăţeni să respingă duminică "izolaţionismul, extremismul şi populismul".
Etichete: afp, calin georgescu, elena lasconi,
Dată publicare:
