Generația Z din România conduce în topul european al tinerilor care vor să voteze. Aproape 80% vor să meargă la urne
România se află pe primul loc în Europa la intenția de vot a tinerilor, la alegerile europarlamentare din 9 iunie, arată un sondaj publicat de Comisia Europeană.
Sondajul, realizat în rândul Generației Z din toate statele membre, arată că nu mai puțin de 78% dintre tinerii din țara noastră vor să meargă la vot. Pe ultimele locuri se află Letonia (47%) și Luxemburg (41%).
Anul acesta, în România sunt așteptați la urne peste 4,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Peste un milion dintre ei vor fi la primul vot din viață.
La Europarlamentarele din 2019 au fost la urne doar un sfert dintre tinerii cu drept de vot
Cifrele cuprinse în ultimul Eurobarometru sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât, la ultimele alegeri europene, doar 25% dintre tinerii români au fost la urne.
Potrivit datelor Biroului Electoral Central, 2.387.415 de persoane cu vârste între 18 și 35 de ani și-au exercitat dreptul de vot, la alegerile din mai 2019.
La alegerile parlamentare din anul 2020, nivelul de implicare civică a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani a fost extrem de scăzut.
Din totalul de 4.662.066 de tineri cu drept de vot, doar 1.183.680 au și votat efectiv, adică puțin peste 25 %.
Restul, nu mai puțin de 3.478.386 de tineri (75%) au decis să nu participe la scrutinul pentru alegerea Parlamentului.
De fapt, datele arată că, în 2020, prezența tinerilor la vot a fost la cel mai scăzut nivel. Comparativ cu alegerile parlamentare precedente, din 2016, procentul de participare a a fost mai mic cu aproximativ 6%.
Acest fapt nu este neapărat surprinzător, având în vedere că votul pentru alegerea Parlamentului înregistrează în mod tradițional o rată de prezență mai redusă în rândul populației.
Aceeași tendință - de scădere numărului de tineri prezenți la vot - s-a păstrat, însă, și la alegerile locale din septembrie 2020.
Femeile “chiulesc” mai mult de la vot
O analiză pe criteriul de gen relevă faptul că femeile tinere au absentat într-o proporție și mai mare de la vot. Concret, doar 562.841 de femei cu vârste între 18 și 34 de ani au participat la votul din 2020, reprezentând un procent de 24,79% din totalul celor înscrise pe listele electorale permanente.
La nivel național, cele mai mari rate ale absenteismului s-au înregistrat în rândul tinerilor care nu au împlinit încă vârsta de 25 de ani. Din cei 1.606.921 de tineri cu vârste sub pragul de 25 de ani, doar 443.223 (20,06%) au participat efectiv la vot.
Procentul a fost ceva mai ridicat în cazul grupei de vârstă 25-34 de ani, unde 740.457 de persoane (24,24%) din totalul de 3.055.145 și-au exercitat dreptul la vot, conform cifrelor furnizate de Biroul Electoral Central.
Tinerii din marile orașe, cei mai harnici la vot
În ceea ce privește distribuția pe județe a tinerilor care au participat la vot, se poate observa o concentrare mai mare în Capitală și în județele cu centre universitare de tradiție. Astfel, cei mai mulți tineri votanți au fost înregistrați în:
· București | 115.621
· Iași | 50.399
· Cluj | 50.360
· Timiș | 45.922
La polul opus, pe ultimele locuri în topul județelor în funcție de numărul de tineri prezenți la urne se regăsesc:
· Brăila | 13.533
· Ialomița | 11.125
· Covasna | 10.406
· Tulcea | 9.258
An super-electoral în România. Calendarul alegerilor din 2024
Anul 2024 este un an “super-electoral” în țara noastră. Românii sunt chemați să-și aleagă primarii, europarlamentarii, parlamentarii, dar și Președintele.
Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, și vor avea loc în aceeași zi: 9 iunie 2024. La alegerile locale va fi un singur tur, ceea ce înseamnă că va deveni primar acel candidat care va lua cele mai multe voturi.
Turul I al alegerilor prezidențiale: 15 septembrie 2024. Data ar putea suferi însă modificări, deoarece discuțiile politice pe această temă continuă.
Turul II al alegerilor prezidențiale: 29 septembrie 2024. Și aici, data se va schimba, dacă turul întâi al alegerilor nu va avea loc pe 15 septembrie.
Alegeri parlamentare: 8 decembrie 2024.
Tinerii din Generația Z află însă ce înseamnă votul încă de la vârsta de 13 ani, la materia „Educație Civică”, dar primesc dreptul de a pune ștampila pe un buletin de vot cinci ani mai târziu, la vârsta majoratului.
Etichete: generația z, myimpact, tineri, vot,
