Averea familiei Clinton: zeci de milioane de dolari din discursuri. Suspiciuni de conflict de interese

Dată publicare: 04-10-2016 15:55
Dată actualizare: 07-10-2016 07:05


Bill si Hillary Clinton

Nu doar Trump ridica semne de intrebare in privinta banilor, ci si Hillary Clinton

Intr-o luna vom avea un nou presedinte al Statelor Unite. In plina campanie electorala, unul dintre subiectele preferate este averea lui Donald Trump - iar subiectul taxelor evitate, fie si legal, a fost tema principala in ultimele zile. In tabara cealalta, Hillary Clinton pare ceva mai linistita momentan, mai ales la adapostul catorva procente avans in sondaje, chiar daca n-a fost lipsita de controverse si critici. S-a vorbit insa mai putin despre averea familiei Clinton si posibilele conflicte de interese care ar putea decurge din modalitatea de obtinere a veniturilor. Departe de sumele lui Donald Trump, familia Clinton are totusi cu ce se lauda la capitolul finante.

154 de milioane de dolari din discursuri

The Economist a detaliat cei trei piloni pe care s-a construit "business-ul" Clinton. Mai intai, cei doi au facut bani din functiile publice pe care le-au detinut: presedinte al SUA, respectiv secretar de stat. Al doilea pilon este cel al activitatilor productive, in general fiind vorba despre discursuri la diverse evenimente, care aduc profit mai degraba direct, personal, decat organizatiilor pe care le administreaza. The Economist estimeaza pe baza declaratiilor fiscale ca Bill si Hillary Clinton au sustinut din 2001, de cand s-a incheiat mandatul de presedinte, 728 de discursuri care au generat venituri de 154 de milioane de dolari. 86% din bani au venit din discursurile lui Bill Clinton, pentru unul singur plata ajungand si la 500.000 de dolari. Hillary n-a sustinut discursuri pe bani cat a fost secretar de stat, dar in acel timp Bill Clinton a obtinut 49 de milioane de dolari, adică 32% din veniturile cuplului. Unele discursuri au urmat traseul obisnuit al campaniei electorale, altele au fost la Moscova, Jeddah sau Beijing. Aproximativ 43% din venituri au fost facute peste hotare.

Dupa criza din 2008-2010, subiectul bancilor care si-au "apropiat" politicieni si oameni din administratia care ar trebui sa controleze domeniul a devenit foarte sensibil. Platile de la astfel de companii au devenit controversate, iar familia Clinton a beneficiat spre exemplu de discursuri platite in acest domeniu de la Toronto Dominion (13), Goldman Sachs (12) si UBS (10). Din cele 23 de banci clasificate de organismele de control drept importante pentru sistemul financiar, familia Clinton a fost platita de 12. Per total insa, doar 15% din veniturile familiei sunt de la institutii financiare.

Venituri de 338 de milioane de dolari in 2014 la Fundatie

Al treilea pilon este Fundatia Clinton, un adevarat conglomerat filantropic. A fost infiintata in 1997 pentru a finanta biblioteca prezidentiala Bill Clinton, dar in timp s-a transformat masiv. In 2001 a strans fonduri pentru a ajuta victimele 9/11. In 2002, fundatia a pornit campania impotriva HIV in tarile in curs de dezvoltare. Noi divizii au fost adaugate permanent - acum sunt 12. Performanta a crescut exponential, inclusiv financiar, dar la fel si neclaritatile legate de sursele de finantare. Veniturile din donatii au crescut de la 10 milioane de dlari in 2001 la 338 de milioane in 2014, ultimul an pentru care exista date. Bunurile detinute au crescut de la valoarea de 21 de milioane de dolari la 440 de milioane. Fundatia opereaza propriile proiecte pe teren si are 2.000 de angajati.

Rezultatele concrete sunt greu verificabile. Fundatia sustine ca a ajutat 100 de milioane de oameni din intreaga lume, iar daca sunt inclusi participantii la Clinton Global Initiative (CGI), s-ar ajunge chiar la 535 de milioane de persoane! Adica 1 din fiecare 14 oameni de pe Pamant. Chiar si doar 10% din acest total ar fi o realizare majora. Doua treimi din banii cheltuiti sunt in lupta impotriva HIV, iar aici rezultatele sunt incontestabile, in special in reducerea pretului unor medicamente speciale.

Ce primesc in schimb cei care doneaza?

Pe de alta parte, modelul de conducere a fundatiei nu este deloc independent de familia Clinton si cariera politica a membrilor ei. Chelsea Clinton este vicepresedinte. Presedintele si mai multi conducatori importanti sunt oameni care au lucrat in guvern sub administratia Clinton sau in campaniile familiei electorale ale familiei. Bill Clinton si-a dorit un imperiu filantropic, dar, spre deosebire de magnatii americani, a fost nevoit sa-l faca pe banii altora. Asa au aparut intrebarile legate de finantarea Fundatiei. 181 de milioane de dolari, 9% din venituri, provin, de exemplu, de la Guverne straine, iar 54 de milioane din acestea de la autoritatile din tari ca Arabia Saudita sau Kuwait. Alti 40% din tot din strainatate, de la multinationale si diverse companii.

O intrebare evidenta e ce primesc donatorii in schimbul acestor donatii. Posibilele conflicte de interese apar la orizont. Cei care au doant ar fi putut primi, iar in unele cazuri chiar au primit, favoruri din partea lui Hillary Clinton cat a fost secretar de stat. Majoritatea cererilor au fost pentru intalniri. Dar si cele 154 de milioane de dolari din discursuri ridica semne de intrebare legate de potentiale conflicte de interese. In mod normal, costul aducerii unui fost presedinte pentru un discurs ar trebui sa scada o data cu trecerea anilor. In incasarile lui Bill Clinton au crescut de cand Hillary Clinton s-a implicat tot mai serios in politica, in special pentru evenimentele din afara tarii, asa cum se vede in graficul publicat de The Economist.

Exista si o explicatie fireasca - e cunoscuta inflatia tarifelor pentru astfel de evenimente in ultimii ani, dar multi au pus datele si pe seama accesului la informatii pe care l-a avut Bill Clinton cat Hillary a fost secretar de stat.

Intre timp, familia Clinton a realizat ca aceasta situatie ii dauneaza. Daca Hillary va ajunge presedinte, Bill a anuntat ca va parasi Fundatia si va opri donatiile din surse straine si de la companii private. Probabil Fundatia se va divizia, fiecare unitate urmand a-si gasi propria finantare. Fundatia a facut multe lucruri bune de-a lungul timpului, dar lumea e tot mai putin dispusa sa accepte politicieni care strang fonduri de la oameni de afaceri si guverne straine.

Sursa: The Economist


VIDEO PROTVPLUS.RO