Pelerinaj de trei zile, la care participă deja mii de credincioşi, la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti
Oamenii se închină cu evlavie la moaştele Sfântului Nectarie, considerat mare făcător de minuni, şi la mostele Sfântului Efrem cel Nou, şi el considerat mare vindecător.
E o sărbătoare cu atât mai importantă, cu cât miercuri e Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.
Pelerinii urcă plini de speranţă dealul ce duce spre locul de rugăciune al sfântului.
Călugărul grec Nectarie a murit el însuşi răpus de o tumoră malignă. S-a întâmplat la Atena, acum aproape o sută de ani. A fost canonizat acum 50 de ani, după ce Biserica a acceptat mărturiile potrivit cărora, în timpul vieţii, tămăduia prin simpla mângâiere.
Pentru că durata pelerinajului Sfântului Nectarie a fost extinsă în premieră la 3 zile, sub baldachin au fost aduse şi moaştele Sf. Efrem cel Nou, păstrate tot aici, la Mănăstirea Radu Vodă. Iar alături sunt osemintele ierarhului Nectarie, aduse acum 17 ani din insula Eghina de reprezentanţii Bisericii Greceşti Surori. Sunt printre puţinele moaşte care au şi un certificat de autenticitate.
Miercuri este praznicul Sfinţilor Mihail şi Gavril, consideraţi în tradiţia creştină conducătorii cetelor de îngeri şi călăuzele sufletelor spre Rai. Peste 1 milion 300 de mii de romani îşi serbează ziua onomastică.
Marele praznic al Sfântului Nectarie este joi, pe 9 noiembrie. Pelerinajul se va încheia, aşadar, vineri seara.
