Declarațiile de presă ale premierului Ilie Bolojan:
- Am avut astăzi o ședință în care, pe ordinea de zi, au fost două puncte. Primul a vizat proiectul de lege privind interdicția cumulului pensiilor speciale cu salariile în administrația publică. Proiectul va fi trimis Parlamentului, cu solicitarea de a fi adoptat în procedură de urgență, astfel încât să rezolvăm o problemă ce ține de echitate, de realizarea unor economii în sectorul public și de posibilitatea de a crește, în cursul anului viitor, într-o anvelopă rezonabilă, salariile din acest sector.
- Al doilea punct ține de absorbția fondurilor europene. Cea mai importantă problemă în aceste zile pentru Guvernul României este absorbția fondurilor din PNRR, întrucât trebuie să finalizăm această procedură până în august. În această perioadă am avut întâlniri la toate ministerele, iar luni vom face publice toate datele privind stadiul absorbției pe fiecare minister. De asemenea, în cadrul acestor întâlniri am discutat problemele legate de îndeplinirea jaloanelor, astfel încât să nu pierdem fonduri europene.
- Cele două proiecte propuse în primă lectură de Ministerul Finanțelor urmăresc crearea unor mecanisme care să faciliteze absorbția fondurilor europene. Primul proiect vizează un mecanism de finanțare care va permite efectuarea imediată a plăților către beneficiari, urmând ca decontarea acestora între ministerele responsabile și Ministerul Finanțelor să se facă ulterior, după parcurgerea procedurilor normale, care în prezent sunt lente și întârziate.
- Al doilea mecanism presupune acordarea de împrumuturi, astfel încât autoritățile locale care au cheltuieli neeligibile și nu mai pot accesa finanțare de pe piețele private, din cauza lipsei capacității financiare sau a atingerii plafonului de îndatorare, să poată apela la Trezorerie. În acest sens, vor fi puse la dispoziție două miliarde de lei pentru cofinanțarea acestor cheltuieli, astfel încât proiectele să poată fi finalizate până la sfârșitul lunii august.
Declarațiile ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru:
- Astăzi facem ordine în sectorul public. Este o problemă de echitate: nu se mai poate încasa simultan pensia specială integrală și salariul de la stat. În ședința de Guvern de astăzi am adoptat proiectul de lege anunțat de mai mult timp, dar care a rămas blocat. În doar două zile, Guvernul a reușit să îl adopte.
- Proiectul clarifică regimul atât pentru pensionari, cât și pentru angajații din funcțiile publice. Pentru cei care beneficiază de pensii speciale sau pensii militare de serviciu, regulile sunt clare: dacă aleg să rămână în activitate, pot face acest lucru, dar pensia noncontributivă va fi redusă cu 85% pe perioada activității. Dacă aleg să se retragă, pensia rămâne integrală. Măsura se aplică exclusiv în sectorul public și doar pentru aceste categorii, în timp ce în sectorul privat cumulul este permis pentru toți pensionarii.
- Am discutat cu mai mulți colegi din administrația publică și, în condițiile în care aceste pensii noncontributive ajung la valori importante și sunt cumulate cu salariile, exista un sentiment de inechitate. De asemenea, legea permite continuarea activității până la 70 de ani, la cererea persoanei și cu acordul angajatorului. Există și excepții justificate, precum aleșii locali și cadrele didactice.
- Este un proiect de lege care aduce o claritate pe un fenomen care devenise sport național: detașările și tranferurile
Este vorba de proiectul de lege privind unele măsuri aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual plătit din fonduri publice, referitor la cumulul pensie-salariu.
20.000 de bugetari sunt vizați de măsură
Aproximativ 20.000 de bugetari sunt vizați de proiectul de lege privind cumulul pensiei cu salariul. Măsura se aplică exclusiv pensiilor de serviciu și celor militare, nu și celor bazate pe contribuții – adică așa-numitelor pensii speciale. Sunt vizați foști militari, polițiști, jandarmi, dar și angajați ai Parlamentului sau ai Curții de Conturi. Există și excepții, precum aleșii locali sau cadrele didactice din sistemul de justiție și cel militar. Cei care aleg să rămână în activitate, deși sunt eligibili pentru pensionare, vor putea păstra salariul, dar doar 15% din pensie, fiind obligați să renunțe la restul de 85%.
Este important de precizat că în sistemul de Poliție, Servicii și cel militar, se aplică alte criterii de pensionare (vârsta minimă pentru pensionare, felul în care se stabilește cuantumul pensiei) decât în sistemul de stat.
În luna decembrie 2025, în evidenţele Casei de pensii sectoriale a MApN se aflau în plată un număr de 88.037 beneficiari de pensii militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale, anunţă MApN. Dintre aceştia, 82.161 de beneficiari sunt de la MApN, 2.017 de la SIE, 1.667 de la STS şi 2.192 de la SPP. Vârsta medie de pensionare în ultimii ani a fost de 52 de ani pentru personalul MApN, după cum a declarat recent ministrul Apărării, Radu Miruță (USR). În cazul MAI, conform estimărilor prezentate chiar de unii lideri sindicali, vârsta medie de pensionare a fost, în ultimii ani, de 51 de ani.
În total, în sistemul de pensii MAI sunt aproape 120.000 de beneficiari.
Sindicaliștii se opun
Reprezentanții sindicatelor au atras însă atenția că, în opinia lor, decizia Guvernului este problematică din mai multe puncte de vedere. Printre ele: faptul că s-ar încălca dreptul la muncă, faptul că ar fi atacat dreptul la pensie (drept câștigat, nu un ajutor social), disproporționalitatea cuantumului (85% tăiere este considerată mult prea mult de către sindicaliști) și încălcarea principiului neretroactivității (schimbarea regulilor în timpul jocului), respectiv modificare acum a pensiei pentru cei care sunt deja în plată.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a precizat într-o conferinţă de presă că actul normativ, inclus pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ.
Premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii martie că efectul acestei legi ar trebui să fie ca "ori cei care cumulează pensia şi salariul să renunţe la 85% din pensie, dacă vor să lucreze în continuare, sau să renunţe la locul de muncă de la stat".
"În condiţiile în care într-o instituţie trebuie să faci reducere, aşa cum trebuie făcută în perioada următoare, în multe instituţii, dacă nu ai alte formule de a se reduce cheltuielile de salarii, este mult mai corect moral să plece din instituţie cineva care are o sursă de venit certă decât cineva care se bazează exclusiv pe acel salariu", argumenta premierul.
