De la persona non grata la elogii regale: Paradoxul relației Iliescu – Regele Mihai
Una dintre cele mai dificile relații pe care le-a avut Ion Iliescu de-a lungul celor aproape 11 ani cât a condus România a fost cea cu Regele Mihai.
Revenirea monarhului în țară, după revoluție, a însemnat un șir întreg de refuzuri, șicane ale puterii, întoarceri din drum și abia după ani tensionați s-a ajuns la pace.
După Revoluţia din decembrie 89 și instalarea noii puteri, revenirea Regelui Mihai din exil a fost blocată insistent de Frontul Salvarii Naţionale condus de Ion Iliescu.
În aprilie 1990, Monarhul și-a anunțat dorința de a-și vedea țara și a-și petrece Paștele alături de români. Dar a fost oprit la sosirea pe aeroportul Otopeni şi silit să plece înapoi, în Elveţia.
În decembrie 1990, când a încercat să viziteze Curtea de Argeș, împreună cu Regina Ana și fiica cea mare, principesa Margareta, mașina i-a fost întoarsă din drum, cu forța, de poliție, sub pretextul că șoferul acelui vehicul ar fi provocat un accident.
Ani mai târziu, Iliescu spunea că nici el, nici Petre Roman, pe atunci premier, nu s-ar fi opus vizitei.
Abia în 1992, tot de Paște, Regelui Mihai i s-a permis să intre în țară, pentru sărbători, dar i s-a pus condiția să plece cât mai rapid. O mare de oameni l-a aşteptat pe Calea Victoriei, în fața hotelului unde a fost cazat, iar lumea l-a ovaţionat cu un entuziasm neaşteptat.
A fost întâmpinat cu multă căldură de sute de mii de oameni în stradă, apoi de patriarhul Teoctist la Palatul Patriarhal și de oamenii strânși pe platoul Mitropoliei.
Deşi mulţimea l-a rugat să rămână în România, Regele şi-a respectat promisiunea făcută autorităţilor.
Regele Mihai: ”Când eu îmi dau cuvântul pentru ceva, înţeleg să mi-l şi respect. Or eu am spus atunci că am să vin pentru trei zile, pentru Paște, şi nu mai mult. Cu toate că mi-au spus şi la aeroport şi îmi strigau numele acolo "Astă este ţara ta. Nu pleca!".
În 1994, Regele este din nou întors din nou din drum, la intrarea în România.
Gestul celor de la putere a fost calificat drept impardonabil, de liderii politici din opoziţie.
Ion Iliescu: ”Ce să caute vineri, și la ora două? Există un cadru normal al relațiilor cu cetățeni străini sau cei care vor cetățenie. Deci trebuie să depună o cerere ca să obțină viză, și să scrie motivația corepunzătoare. Nu a făcut-o. Și nu să facă referire la declarații de acum un an sau doi ani, ci să exprime în mod expres astăzi în ce context cere viză, și guvernul să judece”.
Cei aflaţi la putere au propus Parlamentului să îl declare persona non-grata.
Imediat după ce a aterizat pe Aeroportul Otopeni, alături de Regină Ana, Regele Mihai a fost oprit de poliţiştii de frontiera pentru că nu avea viză, deși cu paşaportul sau britanic, avea dreptul ca orice cetăţean, la vremea aceea, să obţină viza pe loc, în aeroport.
Un an mai târziu, autoritățile române i-au interzis iar accesul, deşi monarhul ar fi vrut să participe la înmormântarea lui Corneliu Coposu, lider politic marcant al vremii şi fost deţinut politic.
Abia în 1996, când Emil Constantinescu este ales președinte din partea Convenţiei Democrate, Regele își reprimește cetățenia română. Iar un an mai târziu, petrece primul Crăciun în țară, cu întreaga familie.
Reconciliere istorică
În 2001 Ion Iliescu face un gest istoric de reconciliere formală, şi îl invită pe Rege la o expoziţie la Muzeul Naţional de Artă, fostul Palatul Regal.
Regele Mihai: "Doamnelor și domnilor, întâlnirea noastră nu e menită să fie una protocolară sau simbolică”.
În 2007, Regele Mihai revine în țară și e prezent lângă Iliescu, la alegerea noului patriarh Daniel.
Într-o scrisoare publică adresată de Ion Iliescu Regelui Mihai în 2011, an în care împlinea 90 de ani, fostul președinte avea cu totul alt ton decât până atunci:
“Majestate, permiteți-mi să vă transmit cele mai calde urări. Numele dumneavoastră este legat, îndeosebi, de un moment decisiv din istoria contemporană a României – actul de la 23 august 1944. Iar meritele dumneavoastră, în calitate de șef al statului, la înfăptuirea acestui act, sunt incontestabile.”
Ulterior, pe 25 octombrie 2011, Regele Mihai, a rostit, de ziua lui, un discurs istoric în Parlamentul României. Ion Iliescu, sosit și el la eveniment, a venit către fostul suveran cu mâna întinsă, însă Regele nu i-a răspuns la salut, iar Iliescu a fost nevoit să-și retragă, stânjenit, mâna.
Regele Mihai I s-a stins din viaţă în 2017, la 96 de ani.
Ion Iliescu scria de ceva timp pe un blog personal, ioniliescu.wordpress.ro, care este încă activ. A publicat atunci un articol- necrolog, în care a menţionat că dispariția Regelui încheie cel mai zbuciumat capitol din istoria României Moderne. Dar atinge și subiectul unei relaționări delicate, între cei doi șefi de stat.
„Am aflat cu tristeţe vestea încetării din viaţă a fostului suveran al României, Mihai I. Viaţa sa, într-un secol agitat, nu a fost nici simplă, nici uşoară. Şi-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul ţării. A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului.”
Cosmin Popa, Istoric: ”Pare multora că ar fi suferit un catharsis, adică o schimbare radicală. A stat mai degrabă sub semnul manevrelor de imagine. Pentru că nimic din ce a întreprins Ion Iliescu nu a avut drept motivație convingerile sale intime.
