100 de ani de la genocidul armean. Germania a recunoscut pentru prima data masacrele comise de catre turcii otomani

"Este necesar ca si noi, germanii, sa ne facem datoria de a ne aminti", a declarat el, evocand "o coresponsabilitate si chiar, potential, o complicitate (a Germaniei) in genocidul armenilor", in timpul unei ceremonii religioase, la Berlin, cu o zi inaintea comemorarii oficiale a unui secol de la masacrele comise de catre turcii otomani, relateaza Mediafax, citand AFP.

Este pentru prima data cand Germania foloseste in mod oficial cuvantul "genocid" evocand aceste crime soldate cu 1,5 milioane de victime in perioada 1915-1917. Aproximativ 20 de tari, inclusiv Franta si Rusia, au facut deja acest pas, in timp ce Ankara respinge in continuare termenul.

Gauck si-a asumat riscul unei raciri cu Turcia, un aliat de prim-plan pe care Berlinul a depus mereu eforturi sa-l menajeze in legatura cu acest subiect. Germania gazduieste cea mai mare comunitate tuurca din strainatate, evaluata la aproximativ trei milioane de persoane.

Intr-un text publicat luni si care urmeaza sa fie discutat vineri, grupuri parlamentare germane nu au mers atat de departe ca Gauck, limitandu-se sa stabileasca o legatura intre masacrarea armenilor si "genocidele" din secolul al XX-lea. Initiativa a obtinut sustinerea Guvernului german, in urma unor dezbateri aprige.

"Printre noi traiesc urmasi ai armenilor si turcilor, fiecare cu istoria lor. Dar, pentru o coabitare pasnica, este important ca noi toti sa ne referim la aceleasi principii explicative atunci cand este vorba despre memorie", a subliniat Gauck, insistand asupra rolului Germaniei in genocidul armean.

Germania impreuna cu Imperiul Otoman

Istoricul german Rolf Hosfeld s-a mirat, de altfel, in urma cu cateva zile, intr-un interviu pentru postul national austriac, de faptul ca tara sa are nevoie de atat de mult timp ca sa recunoasca genocidul, odata ce numeroase documente arata ca Germania imperiala se afla, de fapt, in centrul a ceea ce se intampla.

Presedintele Gauck a amintit vorbele "lapidare" ale cancelarului acelei perioade, Bethmann Hollweg, in decembrie 1915: "singurul nostru obiectiv este sa mentinem Turcia alaturi de noi pana la sfarsitul razboiului, putin conteaza daca armenii sunt aneantizati sau nu".

In timpul ceremoniei, joi seara, presedintele Bisericii Protestante germane Heinrich Bedford-Strohm a denuntat comportamentul Germaniei imperiale drept "o erodare a valorilor etice care, mai tarziu (...) avea sa conduca la cea mai ingrozitoare traducere a lor odata cu Holocaustul" si cei sase milioane de evrei masacrati.

Presedintele Gauck a evocat afirmatiile prin care Hitler isi indemna ofiterii la brutalitate, pe 22 august 1939, in momentul invaziei Poloniei. "Cine mai vorbeste astazi de aneantizarea armenilor?", ii intreba Führerul.

"Noi vorbim!", i-a raspuns joi seara Gauck, un fost pastor disident din fosta Republica Democratica Germana (RDG) care, de cand a devenit presedinte, in martie 2012, si-a plasat misiunea sub semnul datoriei fata de memorie in fata trecutului greu al Germaniei.

Parlamentul austriac a provocat deja, miercuri, furia Ankarei, recunoscand genocidul armean, o premiera in aceasta tara aliata, la fel ca Germania, cu Imperiu Otoman in timpul Primului Razboi Mondial. Turcia a reactionat rechemandu-si la consultari ambasadorul de la Viena.

Ankara a fost deja foarte iritata de declaratiile Papei Francisc, care a vorbit pentru prima data despre genocidul armenilor, si de Parlamentul European (PE), care a indemnat Turcia sa recunoasca genocidul.

Sursa foto: Getty

Articol recomandat de sport.ro

Fiica lui Ilie Dumitrescu, răvășitoare: „Te iubesc!“