Piata de peste din Romania este una de sute de milioane de euro, din care noi producem doar 12%. Cum e la greci sau bulgari
Ce fac romanii cu 350 de milioane de euro intr-un an? Cumpara peste si fructe de mare din import, pentru ca piscicultura noastra se zbate pe uscat.
Acest lucru se vede cel mai bine, acum, de Florii, cand comerciantii romani fac zeci de drumuri - nu spre Delta sau Constanta, cum ar fi normal - ci spre bursele de peste din Grecia si Bulgaria. Pentru ca acolo exista asa ceva, spre deosebire de tara noastra, unde singura bursa construita vreodata, la Tulcea, este nefunctionala.
Grecia
Este trecut de miezul noptii, iar la Nea Michaniona, un mic sat din Grecia aflat pe malul marii Egee, se pregateste deschiderea celei mari mari burse de peste si fructe de mare din tara. O hala uriasa plina de oameni, cu brokeri, licitatii si toata gama de emotii.
Piata de peste se deschide in fiecare noapte la ora doua. Comerciantii intra si incep negocierile. Discutiile cu clientii importanti au insa loc in spatele usilor inchise, intre orele 12 si doua. Cumpara cantitati importante, asa ca au prioritate."
Tranzactiile au loc in cursul noptii pentru ca atunci cand vorbim de peste prospetimea este cea mai importanta. Orice ora in plus scade calitatea, dar si pretul. La Nea Michaniona ajunge pestele prins in toate porturile din preajma. Pescarii isi intind plasele de la ora 4-5 dupa-amiaza pana la rasaritul soarelui. In porturi descarca marfa care este preluata de masinile frigorifice.
Acum insa pe fetele comerciantilor se citeste ingrijorarea: nu s-a prins peste, ceea ce inseamna ca si preturile vor fi ridicate. In portul de la Nea Moudania temerile lor se confirma. Trei nave s-au intors deja cu luminile stinse, semn ca nu au prins nimic. La ora 5, apare in sfarsit un vas cu o captura de hamsie. Cei 12 membri ai echipajului, cei mai multi din Egipt, incarca marfa cu o rapiditate ametitoare. Hamsiile ajung in cutii, sunt acoperite cu fulgi de gheata obtinuti chiar la bordul navei.
La bursa negocierile sunt in toi. Ghid ne este Hristo, brokerul mai multor comercianti din Romania: distribuitori, restaurante, magazine. Stie deja ce isi doresc clientii lui. Ce sa cumpere si mai ales la ce pret. Pentru ca a invatat ca piata noastra vrea peste ieftin, mare si de apa dulce. Grecul il prefera pe cel mic, dar musai sa fie proaspat.
Hristo, broker: "Va place mare."
Reporter: "De ce?"
Hristo, broker: "Nu stiu. Vaca mai mica este mai buna decat vaca mare, dar romanii vor doar mare. Am chefal de trei sute de grame, dar romanii vor de un kilogram."
Reporter: "De ce un kilogram?"
Hristo, broker: "Un kilogram inseamna ca pestele este mai batran."
Grecii nu se inghesuie sa cumpere crap sau caras. Cele doua specii de peste sunt aduse aici in piata in special pentru romani. Este peste de acvacultura, iar grecul prefera pestele proaspat de mare, chiar daca uneori este nevoit sa plateasca mai mult decat pentru crap sau caras."
Hristo, broker: "Romania mananca ca grecii acum 20 de ani, cand noi mancam mult crap si caras. Dar acum prefera pestele de mare, in primul rand pentru ca este mai curat."
De la bursa de peste din Grecia cumpara atat hipermarketurile prin distribuitori din Bucuresti, cat si comerciantii din piata Obor sau Dorobanti.
Facem un experiment simplu, iar aceasta hamsie va fi cobaiul nostru. Vrem sa vedem cate ore face de aici din Grecia pana in farfuria noastra si o vom marca pentru a o putea urmari mai usor.
Hamsia noastra a fost pescuita in cursul noptii. La ora 12 pleaca din Nea Michaniona spre Bucuresti. Ajunge in jurul orei 21 la fabrica. Pestele este descarcat, iar distribuitorul il pregateste sa il trimita dimineata la hipermarketuri. La ora 9 dimineata hamsia noastra ajunge intr-un mall din Baneasa, iar o ora mai tarziu asteapta clientii la raionul de peste. In total, din mare pana in magazine a parcurs un drum de aproximativ 30 de ore. Mult peste proaspat vine si din zona Atlanticului de Nord.
Cristi Darmanescu, manager firma de peste si fructe de mare: "Vorbim de Danemarca, Norvegia, Olanda, Franta, Spania, foarte mult din zona asta, chiar si Mediterana de Vest, Italia. Transportul dureaza uneva la 30-40 de ore maximum. Cheia succesului: logistica foarte buna."
La adapostul noptii, brokerii greci ne dezvaluie tarifele, care pot fluctua de la o zi la alta. De exemplu, in prima noapte petrecuta de noi la bursa hamsia s-a vandut cu 1,4 euro kilogramul. A doua zi, pentru ca a fost o zi proasta pretul s-a dublat. La noi pe piata a ajuns sa coste intre 13 si 16 lei.
Un kilogram de chefal costa in Grecia intre 2 si 5 euro. In piata Obor se vinde cu 14 lei kilogramul. Dorada este intre 5 si 6 euro la greci, 30 de lei la noi. Tonul iese din bursa cu cel mult 4,5 euro. Acasa e 24 de lei kilogramul. Romanii cumpara si pastrav, care la bursa este 3,3 euro, in timp ce in galantarele noastre bate 20 lei.
Burgas, Bulgaria
Peste cumparam si de la vecinii bulgari, de la singura bursa de peste de la ei, aflata la 350 de km distanta de Bucuresti, la Burgas. Un om de afaceri si-a dat seama ca pescarii, comerciantii si producatorii trebuie sa stea la aceeasi masa. A investit 5,5 milioane de euro din care 45% bani de la Uniunea Europeana. S-au eliminat astfel intermediarii. Pescarii isi vand singuri capturile celor interesati. Isi pot inchiria chiar si birouri, chiria fiind de doar 150 de euro pe luna. Proprietarul bursei le ofera servicii de impachetat, transport si congelare. Chiar si consumatorii finali care vin aici au de castigat.
Proprietar, prezinta o caracatita: "Aceasta este o caracatita mica si asta este ceea ce vindem noi consumatorilor finali. In functie de marime costa intre 15 si 20 de euro in magazinele mari. La noi este mai ieftin cu 20 la suta."
Ironia sortii, proprietarul bursei ne povesteste ca are clienti din Tulcea care vin dupa crap. Vorbim de un oras aflat pe malul Dunarii, in care exista singura bursa de peste din Romania, investitie de cinci milioane de euro, bani europeni, dar care nu este functionala.
De altfel, tara noastra, candva campioana la pescuit, importa acum 88% din consumul de peste si fructe de mare. La mijloc este o piata de 150 de mii de tone, in valoare de 350 de milioane de euro. Putin peste 10 la suta vine din productia interna. Doar 5-6 la suta este salbatic, iar acvacultura este aproape inexistenta.
Reporter: "De ce nu luati de pe piata romaneasca?"
Comerciant piata Obor: "Pentru ca nu gasim."
Pretul dicteaza regulile pe piata romaneasca. Tocmai de aceea macroul congelat se afla in topul vanzarilor.
La o firma din Bucuresti tocmai a ajuns un transport din Scotia. Distribuitorul plateste in jur de 6-7 lei kilogramul. In magazine este 10 lei. Important este ca pestele sa fie congelat imediat dupa ce a fost capturat si sa fie depozitat la cel putin -18 grade. 75% din piata de peste din Romania este reprezentata de produse congelate si conserve.
Aurelian Mocanu, proprietar: "Macroul scrombus, scrombus este pestele national al romanului. Acest peste se pescuieste undeva in octombrie - noiembrie."
Reporter: "Si acum suntem in aprilie."
Aurelian Mocanu: "Termenul de valabilitate este 18 luni."
Grecul prefera pestele proaspat. De exemplu, in Salonic, intr-una dintre cele mai mari piete din tara, doar 10 la suta din ce se vinde este congelat. Obiceiuri de consum diferite fata de ceilalti europeni avem si cand vine vorba de fructe de mare, care reprezinta doar 10 la suta din totalul pietei de peste. La greci insa este un festin. La bursa, crevetii de dimensiuni mici se vand intre 4 si 6 euro kilogramul, caracatita medie cu 7 euro, iar calamarul cu 5. La noi se adauga macar 20 la suta.
Tragem linie si aflam ca un roman mananca sase kilograme de peste pe an, adica o data la trei saptamani. Media europeana este de trei ori mai mare. Atunci de ce ne miram ca ei sunt mult mai sanatosi.
Sursa: Pro TV
Etichete: grecia, Bulgaria, tulcea, mancare, pescari, peste, comercianti, bursa, piete, crap, obor, hipermarket, hamsie, fructe de mare,
Dată publicare:
07-04-2017 20:43
