România are o ”creștere economică chinezească”, însă prețurile au crescut în acelaşi ritm. Avertismentele analiștilor
Creşterea economică bate record după record, dar viaţa se scumpeşte pentru oameni de la o lună la alta. România a avut o creştere economică de 7%, în 2017, fruntaşă în Europa, şi chiar mai mare decât cea a Chinei.
Numai că şi preţurile cresc în acelaşi ritm accelerat, aşa că majorările salariale se ''topesc'' pe mâncare mai scumpă şi facturi mai mari. Avansul economic este bazat pe consum, iar statul se împrumută ca să acopere cheltuielile cu salariile, în loc să susţină investiţiile şi creşterea producţiei, care să asigure bunăstarea pe termen lung.
Încurajați de salariile mai mari şi de scăderile de taxe, românii au cheltuit mai mult pe mâncare, electronice, vacanţe şi maşini. Asta a făcut ca 70% din creşterea economică-record din 2017 să vină din consum.
''Este o creştere economică chinezească, în sensul că este foarte accelerată, mult peste potenţial, cu salarii în creştere, nesustenabilă, cu inflaţie în creştere, avem mai mulţi bani, dar puterea de cumpărare mai mică. Avem mai mulți bani, dar putem cumpăra mai puţine produse, pentru că avem cheltuieli mai mari'', spune Iancu Gudă, președintele analiștilor financiari-bancari.
Inflaţia anuală a ajuns la 4,3%, cel mai mult din ultimii cinci ani. S-au scumpit ouăle, fructele, carnea, carburantul şi serviciile, iar preţurile nu se vor opri din urcare.
Banca Naţională estimează că, până la sfârşitul acestui an, alimentele se vor scumpi cu peste 5 procente, iar gazele şi combustibilii cu 4%.
Statul se împrumută mai mult şi mai scump. Guvernul vrea să ia cu împrumut din străinătate 5 miliarde de euro, cu peste 2 miliarde în plus faţă de 2017, ca să facă faţă cheltuielilor.
”Paradoxul e că ne îndatorăm ca ţara ca să creştem salarii, salarii care se duc în consum către produse din import”, spune Iancu Gudă, președintele analiștilor financiari-bancari.
Investitorii străini trag şi ei un semnal de alarmă: dezvoltarea României e frânată de lipsa infrastructurii.
”Nu este doar despre a construi drumuri, ci cum conectezi toate regiunile ţării care s-ar putea transforma în zone atractive pentru oamenii de afaceri. Energizezi universităţile de acolo, stimulezi populaţia tânără şi atunci investiţiile vor începe să vină spre acele zone”, spune Farrukh Khan, reprezentant Consiliul Investitorilor străini.
Firmele nu reuşesc să se dezvolte, îşi transportă mărfurile greoi, iar angajaţii sunt tot mai greu de găsit. Investitorii străini vor ca Guvernul să ia măsuri urgente şi să înfiinţeze o unitate specială care se se ocupe de marile proiecte de infrastructură.
Numai că Executivul pare mai mult preocupat de unde să scoată bani pentru a plăti salariile mărite promise şi pentru a ''corecta'' greşelile fiscale. De exemplu, soluţii pentru întregirea indemnizaţiilor de creştere a copiilor.
Eugen Teodorovici, ministrul Finamțelor: Zilele acestea, zic eu, vom găsi soluţii, nimeni nu va pierde, aceste situaţii se vor rezolva''.
Reporter: Bani de unde?
Teodorovici: De la buget, noi sperăm să nu fie un impact atât de mare, nu avem o abordare strict contabilă''.
Anul trecut, datoria publică a crescut cu un miliard de euro, până la 33 de miliarde de euro. Tot anul recut, însă, investiţiile făcute de stat au fost la minimul ultimilor 15 ani.
