Liber la contracte "cu dedicatie". Modul in care sunt cheltuiti banii publici, imposibil de urmarit
Companiile de stat si regiile din Romania nu mai trebuie sa faca licitatii publice: pot cumpara absolut orice, la preturi oricat de mari, fara ca sefii sa mai dea socoteala cuiva.
Asta dupa ce, exact inainte sa isi ia vacanta, parlamentarii au modificat legea, sub pretextul ca licitatiile sunt greoaie si blocheaza institutiile bugetare.
Cu alte cuvinte, se "oficializeaza" achizitiile publice cu dedicatie si devine imposibil de urmarit modul in care sunt cheltuiti banii nostri in aproape 17.000 de companii si regii de stat.
Un amendament adoptat de Camera Deputatilor da liber la "contractele cu dedicatie" pentru companiile de stat si regiile autonome.
Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: "Asa ca regiile sau companiile de stat pot sa aleaga la ce pret si cui sa atribuie contractele, fara sa mai dea socoteala nimanui".
Asta in conditiile in care Curtea de Conturi, Parchetul sau presa au semnalat de-a lungul anilor numeroase cazuri de deturnari de fonduri, contracte atribuite "preferential" si chiar fraude.
In tot acest timp, politicienii par bucurosi de schimbare.
Rovana Plumb, ministrul Mediului: "E bine daca se simplifica procedurile, pentru ca erau mii de contestatii si intarziau investitiile".
Asa ca cele mai multe dintre achizitiile publice vor scapa de controlul ANRMAP. E vorba despre acele regii care nu detin un monopol.
Lucian Vladescu, seful ANRMAP: "Vor fi obligate sa-si faca norme interne, care sa respecte principiile europene de transparenta".
RATB va cumpara autobuze tot prin licitatie, la fel RADET sau Hidroelectrica. TAROM, Posta Romana sau Oltchimul lucreaza pe o piata concurentiala si scapa de licitatii. De acum incolo, doar cateva sute de regii trebuie sa mai lucreze la vedere, insa restul de aproape 17.000 scapa de aceasta procedura.
Anual, institutiile de stat fac achizitii publice de 20 de miliarde de euro. Cu atatia bani de cheltuiala, statul ar trebui sa obtina cele mai mici preturi. Culmea e ca de multe ori plateste dublu sau triplu fata de piata.
Pana acum, fraudele sunt estimate la 4,5 miliarde de euro in 2 ani, cat un sfert din bugetul de pensii.