Ads by INTERNET PROTV
ultimele stiri
«
»

Designeri de Romania. Cum ajung obiectele faurite de caldararii romi in galerii din Manhattan sau targuri din Viena si Suedia

Embed:

Designeri de Romania - PARTEA A 3-A. Sa intram acum si in casele gandite de acest nou val de tineri arhitecti si designeri.

Vile futuriste si mansarde spatioase, premiate la concursurile de arhitectura, dar si un clasic apartament de 2 camere. Aflam si cat costa decorarea unei case, apoi facem cunostinta si cu tinerii designeri de mobila.

Creatiile lor se vand si cu cateva mii de euro bucata. Resursele locale sunt izvoare de creativitate: de exemplu, obiecte ale rromilor caldarari au fost transformate in produse de decor si mobila, care se vand cu mii de euro peste hotare.

Teatre, baruri, cluburi, librarii sau restaurante. In ultimii ani au aparut in mai toate orasele spatii publice care pot fi date drept exemplu. Sunt insa o picatura intr-un ocean.

Dan Enache, arhitect: "Daca in alte tari poti discuta arhitectura la nivelul la care discuti teatru, film muzica, in Romania nu exista latura asta. Orice om putin dus la scoala o sa-ti zica 10 formatii, 4 regizori, 2 actori, dar 5 arhitecti nu prea…E foarte greu sa vezi in Romania lucruri care sa te insipire. Acum mai vezi. Dar pana acum 10 -15 ani era greu sa vezi ceva care sa te insipire. Si in arhitectura daca te uiti pe strada vi se pare ca sunt multe monumente de arhitectura?"

Fara sa vrem luam cu noi in casa estetica si organizarea la care suntem expusi in oras.

Armonia, cotele, asezarea in plan, culorile, functionalitatea mobilierului vor fi mai usor de intuit daca traiesti intr-un mediu bine structurat, spre deosebire de un oras dezorganizat in care bunul gust e un fenomen izolat.

Dezordinea din Capitala se vede la propriu din satelit. In comparatie cu Barcelona, Paris, Londra sau Praga, in Bucuresti timp de sute de ani dezvoltarea a fost haotica.

Calin Radu - arhitect: "Ce n-a reusit Ceausescu sa distruga, au reusit dupa. Foarte putine lucruri au ramas foarte valoroase cu adevarat."

Dan Enache - arhitect: "Romania la nivel de arhitectura e ca un camp gol, in alte tari totul e facut, e foarte complicat sa mai gasesti ce sa faci, la noi ai atatea chestii de facut, trebuie sa nu vrei ca sa nu ai ce sa faci."

Statul este cel mai mare constructor in Romania si in acelasi timp cel care avizeaza cine si cum construieste.

Are asadar un rol crucial in dezvoltarea unor minime cunostinte estetice. Un minim de cunostinte care sa ne ajute sa ne amenajam propriile locuinte cu bun gust.

Cristian Corvin - arhitect: "Daca vorbim de cum iti vopsesti casa, ce fel de tigla iti pui, asta ar trebui sa fie de bun simt. In alte orase sunt reglementate simplu. Dar la noi in Romania, e chetia asta, intotdeauna e o lipsa de procedura, noi nu suntem receptivi la procedure. D-aia un lucru simplu, un cod de culori cum exista in alte capitale europene. Si oamenii isi pot alege doar din codurile alea de culori. Nu poti sa-ti faci la Londra o casa Victoriana tu nu ai voie sa o vopsesti in culori edwardiene. Sau te duci la inchisoare."

In lipsa unor repere corecte, fiecare a construit cum a stiut si cum a putut. Iar banii n-au insemnat intotdeauna si bun gust.

De unde sa invatam cum sa decoram propria casa, daca tot ce vedem in jur e dezordonat?

Cristian Corvin - arhitect: "In Bucovina sunt sate extraordinar de frumaose in care oamenii aia, fara sa le spuna nimeni, au pastrat lucrurile asa cum erau. Fiecare sat are culoarea lui si vopsesc in ala de 200 de ani. In acea nuanta. Au un simt al continuitatii care ii invata cum sa faca lucruri frumoase si ei sunt foarte saraci. Si in schimb sunt oameni foarte bogati care in mijlocul orasului isi vopesec casa cu auriu, nu? Aproape de guvern."

Elyza Yokina conduce unul dintre birourile mari de arhitectura din Romania. Si-a dat demult seama ca pentru a creste nivelul culturii vizuale, trebuie sa incepi de la firul ierbii.

"Nu se poate rasturna situatia actuala fara educatie. Calitatea mediului construit nu se poate intampla fara ca oamenii sa-si doreasca acest lucru. Iar ei nu pot sa-si doreasca daca nu cunosc."

Asa ca impreuna cu alte mame arhitecte a reusit sa introduca arhitectura in programa scolara. Impreuna au pus la punct cursuri interactive prin care ii determina pe elevi sa se intrebe singuri ce e bine sau rau in comunitate si cum se pot implica pentru a schimba aceasta comunitate

Metoda de predare consta in exercitii practice, munca in echipa si mai ales interactiune intre elevi. O generatie care invata din scoala cum ar trebui sa arate un oras.

In paralel, biroul sau de arhitectura lucreaza impreuna cu alte zece la un plan integrat de dezvoltare a orasului.

Suntem in casa diseignerului Mihnea Ghildus. Un apartament de 55 de metri patrati, cu parchet din lemn masiv peste tot, inclusiv in baie.

Renovarea de la rosu si mobilarea completa, inclusiv baia si bucataria, l-au costat 20.000 de euro. Potrivit lui Mihnea, serviciile de design costa cam 10%-15% din bugetul total alocat.

Ce sfaturi practice are Mihnea?

Mignea Ghildus: "Sa lasi lumina si aerul sa circule. Sa nu ai mobilier monolitic, sa nu ai piese care iti inchid spatiul. De exemplu, dressingul, daca mai pui un cub. Mie imi place sa las cat mai multe lucruri vizibile. Sa fie fara usi. Pe mine nu ma deranjeaza ca se vad hainele sau obiectele din bucatarie.

Imi place sa am o baza cat mai neutra, alb si negru, dupa care intervin cu cateva culori puternice. Am un tablou si din tablou am declinit si usile. Tablou contine bleu si roz. In stanga are bleu si am pus usa bleu si in dreapta roz si am pus usa roz. "

Casa Lama, una dintre cele mai inguste locuinte din Bucuresti, le-a adus lui Calin si Radu o nominalizare la anuala de arhitectura in 2016. Iar anul acesta au castigat bienala cu alta locuinta: Casa Origami.

Dan Enache - arhitect: "Mie personal imi place ca e foarte relaxata. E o chestie destul de opulenta, asa, pentru Romania, dar in acelasi timp foarte relaxata."

Vila futurista conceputa de ei este de fapt o combinatie intre o casa din anii '50, restaurata, si o extindere moderna. O foaie de beton care se vrea o reinterpretare a acoperisul clasic in doua ape.

Dan Enache - arhitect: "Materialele natural au in sine o valoare plasitca. Betonul asta are o vibratie o textura, are un desen care nu poti replica. Pana si metalul asta la care vedeti sudura in moentul in care il privesti te face sa-l gandesti cum a fost facut".

La parter se afla sufrageria, bucataria si biroul. Iar la etaj dormitoarele.

Acest stil industrial si minimalist si-a gasit, in ultimii ani, multi adepti in Romania. Un alt curent este readucerea la lumina a caselor vechi, mai ales a celor din centrul orasului.

Suntem intr-o mansarda langa Parcul Cismigiu, care in urma cu 10 ani mai avea putin si se prabusea peste etajele de dedesupt.

Cristian Corvin- arhitect: "Era acoperisul aproape surpat, curgea apa pe aici, cam asta era stadiul, era bezna, nu era niciun fel de lumina. Nu erau sobele astea, mi-a placut, mi-am dat seama ca o sa fie frumos. Am simtit pur si simplu ce poate fi aici. Si imi plac toate lemnele, geometria asta, spatiala."

In cateva luni spatiul a fost complet transformat.

Cristian Corvin - arhitect: "Structura a ramas, dar in rest aproape totul a trebuit schimbat, inclusiv pardoseala, am facut peretii astia, am folosit usi si ferestre vechi de la case care se demolau si le-am salvat, le-am strans si le-am integrat in amenajarea asta. Sobele le-am luat, erau oameni care nu mai aveau nevoie de ele vroiau sa scape de ele din casa si eu le-am folosit."

Boom-ul de designul de interior a creat si o piata pentru designul romanesc de obiect.

Mobila si decoratiuni gandite si produse la noi in tara. Avem acum si bloguri sau reviste de specialitate, unde cei interesati pot cauta inspiratie.

Designerul Mihnea Ghildus detine unul din primele magazine de la noi, care vinde exclusiv obiecte create de designeri romani.

El spune ca sunt 3 tendinte la ora actuala in designul romanesc.

"Una, folosirea de motive traditionale, incercarea de a redescoperi aceasta traditie undeva in noi si de a o transforma in ceva contemporan. E un trend de inspiratie din zone internationale, zona scandinava, design minimalism. Este si directia in care designerii incearca sa gasesasca ceva complet nou. Folosesc ce au la dispozitie. Au lemn, folosesc lemn, au ceramic, foloseasca ceramica."

Satul Brateiu, judetul Sibiu. Cu mainile crapate mesterul Victor Clopotar bate migalos o foaie de cupru: "In localitate la noi au fost 200 de mesteri populari rromi care practicau meseria de baza, dar au ramas doar 6."

In acest atelier uitat de lume prind viata obiecte de design expuse in galerii din Manhattan, targuri din Viena si mai nou in Suedia.

Victor Clopotar - mester: "Obiectul lucrat manual o sa vorbeasca despre mine si peste 3 400 de ani. Nu doar acum. Si atunci o sa fie mult mai valoros peste 300 de ani sau 400 de ani fata de momentul la care l-a cumparat acum."

Andrei Georgescu este omul din spatele "mestesukar boutiq". Un proiect de incluziune sociala care isi propune sa salveze cu ajutorul designului contemporan vechile mestesuguri ale romilor.

Victor Clopotar - mester: "La mine sunt multe obiecte lucrate din singura bucata si atunci un client cand vede apreciaza foarte mult si cer un pret ca sa obtin si eu un pic de profit."

Andrei Georgescu - manager: "In medie, jumatate se duce direct la mestesugar."

Obiectele traditionale au fost reinterpretate de doi designeri austrieci. Nadia Zerunin are o experienta de zeci de ani in desginul mondial. In trecut, a coordonat departamente de design pentru Calvin Klein si Swatch. Mai nou, ei vin sa lucreze cot la cot cu caldararii romani.

Ecuatia este simpla: putina traditie, un mestesugar princeput, design contemporan de calitate si marketing inteligent.

Asa ajunge un caldarar din talciocurile de pe marginea drumurilor in buticuri de lux, restaurante sau in casele strainilor.

Dragos Motica este unul dintre designerii caruia un produs i-a schimbat toata cariera: "Cred ca obiectele trebuie sa aiba sansa asta, ca cel care le foloseste sa poata sa mai aduca ceva. Toti iti doresti sa mai faca ceva la el si daca poti sa ii dai sansa asta cred ca asta atrage. Mie mi se pare ca piatra se intoarce la arhaic. A fost primul ustensil din care cream alta. A aparut si chestia economica, ca e mai ieftina piatra decat ciocanul."

Lampa i-a fascinant instant pe straini. In scurt timp, ideea lui Dragos a facut inconjurul lumii. A aparut pe site-uri, in reviste de specialitate si in emisiuni TV.

Roberta Savu, director de productie: "Nu cred ca ne asteptam chiar la expunerea asta. In cateva saptamani, informatii despre produsul asta apareau de la Noua Zeelanda pana in Statele Unite, in orice revista glossy."

Atentia primita din partea presei straine i-a deschis multe usi.
In prezent are un catalog cu zeci de produse. De la vaze si candele pana la scaune, mese si canapele.

Dragos Motica: "M-am facut antreprenor si dorm ca un copil. La fiecare doua ore ma trezesc si plang. O faci de nevoie. Daca vrei sa faci ce-ti place vine si cu parti neplacute. Ancore pe care trebuie sa le ridici."

Si-a dat seama repede ca nu se poate rezuma la design. A invatat din mers marketing, vanzari si administratie. Iar produsele le gandeste in asa fel incat sa incapa in cutii cat mai compacte.

Dragos Motica: "Regula in shipping spune ca pretul de transport sa fie max 10-20 % din pretul final. Recunosc ca am invatat foarte mult de la Ikea, le studiam."

Cand gandeste un produs este atent la toate detaliile si se pune in locul clientului. Functionalul este cuvantul cheie.

Mai nou, studenti de la universitati din strainatate vin sa-si faca stagii de pregatire in atelierul sau. Tomas si-a inghetat un an de studii in Franta, ca sa fure meserie de la el. Auzise de lampa de beton de pe bancile universitatii de design.

Cu o cifra de afaceri de aproximativ 100.000 de euro pe an, afacerea lui Dragos este inca mica. Are insa potential.

Potential are, de altfel, tot acest nucleu creativ aparut in Romania ultimilor ani. Tineri designeri si arhitecti, care prin munca si imaginative isi creioneaza incet incet un renume in tara si in strainatate.

Cu imaginatia lor pot sa incarce cu valoare un produs sau o cladire, iar noua, sa ne ridice cu o treapta calitatea vietii si a mediului in care traim.

 

Sursa: Pro TV, Data publicarii: 19 Martie 2017
Ultimele stiri
 
 
 
 
© 2017 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii | Despre cookie-uri | Feed