”Ciobanii-benzinari”: cum au devenit oierii, după 1990, importanți oameni de afaceri

Data publicarii: Duminica 05 Noiembrie 2017 18:15
Categorie: RTI | In fiecare zi

Anual, sute de milioane de euro, chiar miliarde, se scurg printre degetele Fiscului. 

ANAF se dovedeşte ineficient în colectarea banilor din zonele ilicite, dar eficient cu contribuabilul de bună credinţă. Evaziunea fiscală ne priveşte pe toţi, pentru că mare parte din resursele statului vin din aceste impozite indirecte. Şi, cum am văzut, când statul are deficit, crește acciza produselor de la pompă, iar cel care o plăteşte este românul corect.

Accizele sunt o sursă importantă pentru bugetul de stat care taxează produsele consumate în cantităţi mari: carburanţii, alcoolul sau tutunul. Cu cât valoarea acestor contribuţii datorate creşte, cu atât sunt mai ofertante pentru infractori şi pentru cei care vor să dea tunuri rapide.

Statul român, de câte ori are de acoperit găuri la buget, apelează la taxe şi impozite. Este cea mai uşoară metodă de a aduna bani: acciza. Fiecare român, atunci când alimentează, când pune un litru de benzină sau motorină, contribuie la bugetul centralizat. Banii de pensii, banii pentru lefurile bugetarilor, bani pentru sănătate sau învăţământ, dar nu toţi romanii plătesc, există şi şmecheri.

Benzinărie

Gelu Diaconu a fost şeful Fiscului în Guvernul Ponta, dar a ocupat şi funcţii de conducere în vămi. Cunoaşte sistemul cu plusurile, dar mai ales cu minusurile sale.

Gelu Diaconu, fost președinte ANAF: „Este poate cel mai grav flagel al unui stat modern pe timp de pace. Evaziunea prin fondurile sustrase de la buget nu face altceva decât crează grupuri de interese, le finanţează, le dezvolltă. E o sursă nemijlocită, poate cea mai importantă a corupţiei, pentru că nimeni nu aduce bani de acasă pentru a corupe pe cineva.”

Organizaţii de tip mafiot, ofiţeri din servicii secrete, şefi de vamă sau direcţii fiscale au pus, de-a lungul timpului, bazele unor reţele de contrabandă şi evaziune fiscală cu produse petroliere care, de multe ori, au sufocat statul roman.

Gelu Diaconu, fost președinte ANAF: „Aceste grupuri de interese, organizate să spunem aşa, după principia de tip mafiot, încep încetul cu încetul să se împletească cu instituţiile politice şi sfârşesc prin a captura statul.”

Miliarde de euro au luat drumul unor buzunare oculte, iar complicitatea unor personaje sus-puse au făcut din România locul propice îmbogăţiţilor peste noapte.

În urmă cu doi ani, în Sibiu au avut loc descinderi şi interogatorii la câţiva dintre cei mai bogaţi oameni din judeţ, deţinătorii unor lanţuri de benzinării: Euroil, Aral, Petroil, BenzOil şi AnaOil. 

Proprietarii sunt implicaţi în mai multe dosare ce vizează evaziunea fiscală şi sunt suspiciuni că şi-au alimentat pompele cu combustibili pentru care nu s-au plătit accize.

Pe o ploaie mocănească, echipa „România, te iubesc!” a urcat în Mărginimea Sibiului pentru a afla povestea de început a ciobanilor benzinari şi cum au ajuns ei să deţină adevărate imperii financiare, pe lângă depozite de benzină, afaceri în turism, lanţuri hoteliere şi blocuri de imobile.

Din Mărginimea Sibiului, câţiva copii de ciobani au renunţat la meseria tradiţională, şi-au vândut oile şi s-au apucat de afaceri cu benzină. Aveau toate caracteristicile necesare: erau foarte buni neguţători şi aveau foarte mulţi bani cash.

Războiaele din Iugoslavia, prielnice celor care au vrut să se îmbogățească

Euro Oil

În anii 90, războaiele din Iugoslavia au creat situaţii prielnice pentru cei care au vrut să speculeze embargoul pe produse petroliere impus ţării vecine. Acesta a fost momentul în care câţiva crescători de oi din Sibiu au renunţat la brânză atunci când au dat de gustul benzinei.

Fie că sunt din Tilişca sau din Poiana Sibiului, ciobanii benzinari erau, în momentul războiului din Iugoslavia, în Banat. Iar embargoul a fost văzut că o oportunitate de afaceri. Foarte mulţi bani s-au făcut în perioada aceea cu traficul de benzină şi motorină.

După mai bine de 20 de ani, foştii oieri s-au transformat în potenţi oameni de afaceri au devenit printre cei mai mari engrosisti de benzină şi motorina din Ardeal. Încercările de a-i contacta pentru interviuri s-au izbit de refuzuri.

Dumitru Pavel Ghișe este proprietarul lanţului de benzinării AnaOil, al unor hoteluri din Sibiu şi Cluj, condamnat în prima instanţă la 7 ani cu executare pentru constituire de grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, cercetat şi în alte dosare.

Adrian Nicoară deţine împreună cu cumnatul său Dumitru Domnariu, fost consilier PDL, lanţul de benzinării EurOil, dar şi hoteluri şi clădiri de imobile. Aceştia sunt cercetaţi de DIICOT Timişoara pentru constituire de grup infracţional organizat şi evaziune fiscală.

Familia lui Gheorghe Rodean deţine benzinăriile Petroil. Este cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală de către DIICOT. Gheorghe Rodean este fostul ginere al lui Dumitru Bratu, proprietarul lanţului de benzinării ARAL, dar şi cu investiţii în turism. Şi Bratu este cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală în aceleaşi dosare.

Benz Oil este deţinută de Ioan Ovidiu Moldovan, unul dintre personajele cheie ale acestor afaceri. Este inculpat în mai multe dosare. Până acum a primit o condamnare de 7 ani la prima instanţă; șapte ani cu executare.

Dintr-o anchetă răsunătoare începută în 1997 s-a aflat că România a susţinut instituţional spargerea embargoului între 1994 şi 1995

Ceea ce a părut iniţial o mică contrabandă, s-a dovedit o afacere susţinută de serviciile secrete: dosarul Jimbolia.

Alexandru Lele este un fost procuror care a anchetat reţele de evaziune în domeniul petrolier.

Alexandru Lele: „Prin structura din care făceau parte şi ofiţeri SRI, le coordonau, se implicau direct. Aceasta este o chestiune stabilită deja şi prin hotărâri judecătoreşti, putem vorbi despre ea cu titlu de certitudine. Au fost ofiţeri ai serviciilor de informaţii care au fost implicate în astfel de operaţiuni.”

Mai multui ofiţeri ai Serviciilor Secrete şi de Poliţie Vamală anchetaţi au indicat persoane de la vârful statului.

În 2000, Parlamentul a respins anchetarea fostului premier Văcăroiu, a ministrului de Interne Tărăcilă sau a ministrului Transporturilor, Aurel Novac. În dosar au fost găsiţi câţiva ţapi ispăşitori de mai mică anvergură.

Acum, fostul şef al Serviciului Roman de Informaţii, personaj cheie în contrabanda de benzină din Iugoslavia, consideră încheiată ancheta care a fost muşamalizată în condiţii suspecte.

S-au invocat atunci considerente umanitare, dar despre prejudiciile imense s-a vorbit puţin - taxe neplătite în valoare de miliarde de lei au păgubit bugetul statului în favoarea unor conturi ascunse. Ancheta nu a ajuns niciodată la adevăraţii beneficiari.

Alexandru Lele, fost procuror: „Principala învăţătură pe care au tras-o autorităţile române din ce s-a întâmplat a fost că nu mai trebuie să fie implicate ele prin ofiţeri ai Serviciilor de Informaţii în astfel de operaţiuni. Au fost găsite persoane care corespundeau unor anumite profile preconstituite şi care au fost un fel de interfaţă între activităţile ilicite şi cele care cu adevărat profitau de ele. Dar puneau la dispoziţie bani, puneau la dispoziţie infrastructura potrivită, puneau la dispoziţie know-how-ul necesar.”

"Romania e o parte speciala a lumii". De ce printul Charles a devenit cel mai bun turist din tara noastra

Sursa: Pro TV

rti petrol

”Ciobanii-benzinari”: cum au devenit oierii, după 1990, importanți oameni de afaceri

Procurorii, fără arme în fața evazioniștilor. ”Sunt cu mult înaintea noastră”