Pensii de lux “la comanda”. Cine sunt oamenii care iau 2000 de lei/luna, fara sa fi fost angajati

In Romania oamenii pot iesi la pensie, chiar daca n-au fost angajati nici macar o zi.

Dintr-un buget prea sarac sa serveasca milioanelor de oameni care au muncit o viata intraga, se infrupta cei descurcareti, care contra unor sume de bani, ajutati de intermediari si de oameni din sistem, au devenit la varsta a treia pensionari cu acte in regula.

Orasul Alba Iulia, in fata Tribunalului. Un grup numeros format din femei si barbati de varsta a treia, intr-un lung sir, la intrare. Majoritatea sunt padurari din zona Tarii Motilor, plus alti patroni de gatere si detinatori ai unor firme care taie si transporta lemn pe Valea Ariesului, in localitatile Horea, Albac, Scarisoara sau Garda. Toti inculpati, cercetati in libertate, intr-un urias dosar de coruptie, cunoscut pe plan local drept dosarul "mafiei pensiilor ilegale."

Mai exact, acestia au platit unor oameni cu relatii la casele de pensii, sume mari de bani pentru a-i transforma in pensionari de lux.

Citește și

Romania, te iubesc: Aventurile imobiliare ale Armatei Romane. Un vis rezidential ingropat de criza

Intermediarii falsificau cartile de munca sau le obtineau adeverinte privind sporuri ori diplome de absolvire a liceului ca sa le creasca pensia si sa le obtina in acte vechime in munca. 

Oamenii nu recunosc nici in al doisprezecelea ceas ca sunt partasi intr-un dosar de coruptie si ca au platit ca sa-si obtina pensii ilegale, nemeritate.

Ei au platit unor intermediari in jur de 2.000 de euro ca sa obtina 1.500 pana la 2.000 de lei lunar pe cuponul de pensie pentru tot restul vietii. Adica recuperau in cel mult un an spaga data pentru un dosar aparent legal. Iar cei 2.000 de euro se imparteau egal intre sase persoane din filiera - doi intermediari, trei falsificatori si o angajata de la Casa de Pensii Alba.

Viorica Calin, angajata in cadrul Casei de Pensii Alba, e acuzata ca ar fi favorizat inregistrarea in sistemul de pensii a unor documente falsificate.

"Agatarea" clientilor dispusi sa "cumpere" pensii s-a petrecut in perioada 2008-2011.

Mecanismul era simplu: Sabia Coasian din Turda si Constantin Toma din Bucuresti racolau persoane interesate de o pensie generoasa.

Intermediarii care actionau in Alba preluau si trimiteau actele oamenilor in Capitala, unde actionau alti 3 falsificatori, rude cu Constantin Toma.

Acestia se ocupau de intocmirea cartilor de munca si a altor documente privind sporuri, toate fasificate. Iar inregistrarea dosarelor la Casa de Pensii Alba era garantata de Viorica Calin, care lucra ca functionara la ghiseul de Registratura.

Coincidenta sau nu, angajata Casei are cabana de vacanta ridicata pe Valea Ariesului, fix unde actiona unul dintre intermediari, arestat in dosar. Acest intermediar i-a insotit pe cativa localnici la Alba Iulia ca sa le demonstreze la Casa de Pensii ca poate inregistra documente falsificate.

Petru Nicola a platit 20.000 de lei, adica aproape 5.000 de euro, ca sa devina peste noapte pensionar de Bucuresti. In Capitala a fost doar o data in viata, cand avea 20 de ani si n-a stat decat cateva ore in Gara de Nord in drumul lui spre Constanta, unde facea armata.

La Casa de Pensii Alba, abia la sfarsitul lui 2011 s-a spart buba si au descins procurorii de la Crima Organizata.

La sediul Casei de Pensii Alba, ofiterii DIICOT au gasit 93 de dosare de pensii falsificate, din care 49 incasau deja pensii de luni sau chiar ani buni.

49 de "pensionari" au primit ilegal peste 2,2 milioane de lei, in total peste 500.000 de euro.

110.000 de lei in 4 ani inseamna o pensie de peste 2.200 de lei pe luna, pentru un singur pensionar ilegal.

Cum a fost posibil ca intermediarii sa "rezolve" aceste pensii ilegale doar cu ajutorul unei angajate de la Registratura Casei de Pensii ramane un mister. Anchetatorii nu pot stabili inca daca la mijloc ar putea fi vorba de mai multi functionari din sistem. Inainte sa fie aprobat, orice dosar depus la Registratura trece prin mai multe maini, in cel putin trei birouri, de unde primeste trei semnaturi oficiale.

Directorul adjunct sustine ca dosarele au trecut de verificarile sale pentru ca falsurile au fost bine facute, nu pentru ca el nu si-ar fi facut treaba. Sustine ca si daca el ar fi fost superficial, raspunderea o poarta si subalternii sai verificatori.

Daca anchetatorii vor stabili ca nu e vorba de complicitate, angajatii Casei risca sa fie invinuiti de neglijenta in serviciu, pentru ca toate cartile de munca falsificate au trecut de filtrul lor. Iar din dosar reiese ca pensii ilegale au fost nu numai in Alba, ci si la casele de pensii din alte trei judete.

Pe Valea Ariesului, cei mai multi dinte inculpati au legaturi de rudenie in primarii.

Consilieri, secretari, viceprimari si chiar primari. Nimeni nu a stabilit pana acum daca intermediarii arestati isi gaseau clientela chiar de la primarie, acolo unde, la serviciul social, este bine cunoscuta situatia batranilor eligibili pentru pensii falsificate.

Ioan Mates, din comuna Horea, este un alt inculpat in dosar. El sustine ca a avut incredere ca nu va fi prins, dupa ce a vazut ca discutiile s-au purtat cu localnicii in gura mare, nu pe ascuns, in centrul comunei, locul unde are biroul parlamentar si unde a fost patru mandate primar Corneliu Olar, actualmente deputat. Oamenii locului sustin ca negocerile pentru documente ilegale se purtau inca de cand deputatul era edil local.

Deputatul afirma ca nu a a stiut nimic despre toata aceasta poveste penala, dar recunoaste ca si procurorii se intereseaza de el.

Acesta sustine ca nu a stiut. Ciudat este ca la Horea, discutiile despre carti de munca si diplome false s-au purtat ani de-a randul si in fata "Biroului Oval" al "Casei Albe" cum este amenajata si numita oficial primaria, in varianta modernizata de Corneliu Olar.

Printre "inteleptii satului", tentati cu acte false, este si viceprimarul din Horea.

Ioan Trif, viceprimar in functie inca de cand edil local era Corneliu Olar, povesteste cu seninatate cum in fata primariei si-a "aranjat" o diploma de bacalaureat, din care sa reiasa ca a absolvit un liceu din Capitala.

Procurorii au incadrat acest fapt drept infractiune. Viceprimarul este oficial acuzat in dosar si, desi judecat in libertate, risca inchisoarea. La dosar ar exista si interceptari, dar si declaratii ale intermediarului care il incrimineaza pe ediliul local.

De altfel, oamenii spun ca intermediarii chiar isi facusera un renume pe plan local, veneau cu oferta lor si la slujbele religioase.

Toti cei care si-au comandat acte false sunt obligati de Casa de Pensii sa returneze banii necuveniti.

Procurorii au stabilit ca "vatamate" au fost in acest dosar bugetele de la Casele Judetene de Pensii din Alba, Arad, Bihor, Cluj, Satu Mare, Teleorman si de la Sectoarele 2 si 3 din Bucuresti.

Exista dovezi clare ca un document falsificat trece usor pe sub nasul autoritatilor, si asta ridica serioase semne de intrebare asupra modului in care isi fac treaba in toata tara angajatii Caselor de Pensii.

Un pensionar din Capitala recunoaste ca a fost racolat chiar in fata Case de Pensii.

Intr-un comunicat oficial conducerea Casei de Pensii anunta ca angajatii sai din toata tara nu au obligatia sa verifice realitatea continutului documentelor depuse de fiecare solicitant la dosar. Si ca volumul mare al actelor depuse face imposibila orice verificare suplimentara in fiecare caz in parte.

De altfel cel mai recent control al Curtii De Conturi arata ca aceasta insitutie functioneaza in haos de mai multi ani.

Rezultatele verificarilor vorbesc despre datorii de 6 miliarde de euro, pensii platite catorva mii de persoane decedate si bani pierduti din incompetenta si neglijenta. Cam asta inseamna performanta sistemului public de pensii.

In acest context a fost descoperit de exemplu ca „din cauza unor greseli de exploatare, au fost sterse toate datele din evidenta financiar-contabila pentru anul 2009, de la nivelul Casei Nationale de Pensii". Sau ca au fost virate peste 7 milioane de euro la mai mult de 4.000 de pensionari, in unele cazuri la multi timp dupa decesul lor.

Banii au fost incasati de rude, care au zis „Sa fie primit" cand au vazut ca statul e atat de darnic incat nu se uita la bani si ii trimite si dupa moartea contribuabililor.

Reprezentantii Casei de Pensii au recunoscut in toata presa neregulile, dar au dat vina pe familii pentru ca nu le-au instiintat despre deces.

Ministerul Muncii a trimis Corpul de Control la Casa de Pensii, dar verificarile au ramas nefinalizate in conditiile in care s-a schimbat Guvernul si implicit ministrul care a comandat controlul.

Pana la noi proceduri, persista un sistem care nu ezita sa iasa in evidenta prin balbe si gestionari cu multe hibe, pe nervii romanilor.

In tot acest peisaj al umilintei si al bramburelii, pensionarii s-au obisnuit sa duca lupte crancene pentru orice leu care li se cuvine.

Aproape 800 de batrani au format la mijlocul lunii trecute cozi uriase in fata Tribunalului Arges. S-au inghesuit sa ceara in instanta CAS-ul de 5.5% platit in ultimul an, dupa ce Curtea Constitutionala a stabilit ca aceia care au mai mult de 740 de lei pensie nu vor mai plati contributia de 5.5% la asigurarile de sanatate pe intreaga suma primita impusa de Guvern.

Avem o tara in care pacalirea sistemului e sport national chiar si la varsta a treia, in care fondurile statului destinate batranilor sunt gestionate dezastruos, intr-un domeniu din care nu lipsesc faptele penale.

Iar traficul de influenta e la indemana unor intermediari care castiga fabulos din relatiile pe care le au in institutiile statului, unde coruptia nu iese la pensie niciodata.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă