Cele doua Romanii din centrul Bucurestiului. Reportaj in spatele teraselor de fite din Lipscani

×
Codul embed a fost copiat

De ani de zile, centrul Capitalei a devenit un santier in care se tot descopera ziduri vechi de sute de ani, dar nu si o solutie pentru ca lucrarile sa fie odata terminate.

Centrul istoric al Bucurestiului in care s-au bagat milioane de euro ramane un vesnic santier in lucru: gropi, muncitori plictisiti, gunoaie. Majoritatea cladirilor stau sa cada, cu fatade distruse de vreme, iar multe sunt ocupate abuziv. Lentoarea lucrarilor de pe santier este pusa pe seama descoperirilor arheologice. Dupa ce sunt tinute luni si ani de zile in bataia ploilor, descoperirile nu sunt puse in valoare, ci sunt acoperite cu pamant si beton.

Orice tara civilizata se lauda cu trecutul ei. Mai mult, unii reusesc sa faca si bani din asta.

Romania, te iubesc! Analfabetismul se transmite ca o boala rara, dar sigura

In urma cu 80 de ani, centrul Bucurestiului avea aerul capitalelor occidentale. Cladirile erau elegante, aici se facea comert, se tinea pasul cu modele de peste granita. Locul isi capatase renumele de "micul Paris". In timp, de soarta acestui loc nu s-a mai intersat nimeni, iar centrul istoric a inceput sa decada.

Citește și
rti
Cum intri in spital cu o boala si iesi cu 3, duminica la Romania, te iubesc

De ani de zile, se tot incearca o reconstructie. Fara prea mare succes. Pe strada Stravopoleos, dupa ce-au decopertat-o, muncitorii trag de timp printre maldarele de noroaie.

In orice oras, turistii vor sa vada centrul. In centrul Bucurestiului doar cateva strazi au fost scoase la lumina. Doar strazile nu si casele sau fatadele. In lipsa unor alternative, toata lumea se inghesuie la terase pe doar trei-patru stradute. Aici e toata viata din centrul istoric al capitalei.

In spatele fatadelor scorojite descoperi o alta lume desprinsa dintr-un alt secol. Casa din Blanari, numarul 2, candva o bijuterie arhitectonica, a fost ocupata abuziv de mai multe familii. Nimeni nu-i deranjeaza. Si pe Gabroveni, mai multe case sunt ocupate abuziv. Locatarii sustin ca imobilele ocupate apartin Patrarhiei si ca au acordul preotilor pentru a locui aici.

Pe strada din fata casei lor, lucrarile au fost intrerupte. De ani de zile, pe santierul din centrul istoric domneste aceeasi atmosfera: se sta.

Centrul istoric al Capitalei cuprinde aproape 60 de starazi si peste 500 de imbobile. Reabilitarea lui a fost promisa de toti primarii Capitalei. Pe proiecte si studii s-au cheltuit milioane de euro. Abia in 2006 se semneaza un contract cu o firma spaniola pentru repararea a doar 16 strazi cuprinse in "zona pilot". 25 de milioane costa lucrarea si avea termen de finalizare la mijlocul lui 2008. Reabilitarea nu cuprindea si cladirile sau fatadele. Un proiect maret al primariei prevedea ca dupa strazi vor fi refacute fatadele. A ramas doar un proiect. Cam asa ar fi trebuit sa arate centrul istoric la final. Apare o problema: sub pamant sunt gasite urmele vechiului oras. Vine insa repede rezolvare: acoperim totul cu sticla.

La inceputul lui 2008, gropi uriase gaseai in toata zona pilot, iar muncitorii nu pareau dispusi sa le acopere prea curand. Cu toate acestea, primaria pluseaza si arunca in joc alte 9,7 milioane de euro.

Lentoare de pe santier e pusa pe seama arhelogilor. Fiecare zid descoperit trece prin mai multe etape de cercetare. Cu arheologi putini si fara o coordonare buna a lucrarilor, totul se blocheaza in centrul istoric.

Asadar, arheologii sunt de vina pentru felul in care arata centrul istoric. In 2008, primarul Oprescu, nemultumit de stadiul lucrarilor a reziliat contractul cu firma spaniola care lucra in centrul vechi. Angajeaza o alta firma doar pentru consultanta si managemnt in zona. Pentru asta plateste 1, 6 milioane euro. Noul consultant se pune pe treaba si ajunge in cele din urma la concluzia ca firma spaniola nu a facut mare lucru in centrul vechi. Pe majoritatea strazilor, stadiul lucrarilor este zero la suta. Primaria a platit insa spaniolilor 9 milioane de euro, fara TVA, iar acum se judeca la Paris. Primaria le cere daune de 12 milioane de euro. Reprezentantii firmei spaniole, care intre timp si-a schimbat numele nu au vrut sa comenteze.

Ce se ascunde in spatele teraselor de fite de pe Lipscani vedeti in materlul video atasat!

 

Articol recomandat de sport.ro
Stadionul din Bacău: teatrul mort din centrul orașului! Cum mai arată „sufletul” fotbalului băcăuan
Stadionul din Bacău: teatrul mort din centrul orașului! Cum mai arată „sufletul” fotbalului băcăuan
Citește și...
Cum fac averi din Cartea Sfanta tocmai slujitorii Domnului
Cum fac averi din Cartea Sfanta tocmai slujitorii Domnului

Ei sunt iubitorii de arginti. Pacat insa, ca se ascund, sub sutana.
3 clerici stiuti drept respectabili deschid Evanghelia la orice ora din zi si din noapte, pentru bani.

Cum intri in spital cu o boala si iesi cu 3, duminica la Romania, te iubesc
Cum intri in spital cu o boala si iesi cu 3, duminica la Romania, te iubesc

Duminica, de la ora 18:00, la "Romania, te iubesc!" veti putea urmari o ancheta a Paulei Herlo despre spitalele din Romania unde mii de romani se imbolnavesc in loc sa se vindece.

1 Decembrie: Remus Nica, romanul care a reusit si la Paris si pe Lipscani
1 Decembrie: Remus Nica, romanul care a reusit si la Paris si pe Lipscani

Remus Nica, un roman scolit de viata la Paris, da tonul distractiei in centrul istoric, unde se canta rock, jazz, pop si tot ce vrea clientul sa asculte.

Recomandări
Efectele aerului rece de la Polul Nord resimțite deja în România. Gerul devine și mai aprig în zilele următoare
Efectele aerului rece de la Polul Nord resimțite deja în România. Gerul devine și mai aprig în zilele următoare

Gerul a cuprins întreaga țară și devine și mai aprig în zilele următoare. Au fost -18 grade în Satu Mare, duminică dimineața, dar vom avea și -20, spun meteorologii.

Explicația Guvernului pentru majorarea taxelor și impozitelor locale. Impact bugetar de 3,7 miliarde lei în 2026
Explicația Guvernului pentru majorarea taxelor și impozitelor locale. Impact bugetar de 3,7 miliarde lei în 2026

Guvernul a transmis o serie de clarificări privind decizia de majorare a impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule.

Ce coeficienți de reducere au fost eliminați din legea impozitelor. De ce proprietarii de clădiri vechi sunt cei mai afectați
Ce coeficienți de reducere au fost eliminați din legea impozitelor. De ce proprietarii de clădiri vechi sunt cei mai afectați

Noile prevederi intrate în vigoare anul acesta în privinţa stabilirii cuantumului impozitelor pe clădiri elimină coeficienţi de reducere care aveau impact direct asupra bazei de impozitare.