Parcurile care devin adaposturi in cazul unui seism devastator. Cum au invatat japonezii sa fie cu un pas inaintea tragediei

Ultimul update: Vineri 10 Martie 2017 18:15
Data publicarii: Sambata 04 Martie 2017 17:20
Categorie: Viata dupa cutremur

Exista viata dupa cutremur, lectia japoneza, EPISODUL 5. Japonezii stiu cel mai bine ce inseamna sa fii pregatit, pentru a face fata unui cutremur devastator. Au parcuri ce devin rapid adaposturi si mici centre de comanda, la nivel de cartier.

Niponii au un program national care priveste primele 72 de ore de dupa cutremur. Campania "Exista viata dupa cutremur" va arata ca si noi ne putem organiza eficient.

Japonezii au amenajat cate un parc la fiecare 5 blocuri si au liste cu toti oamenii care stau sau muncesc in cladiri cu probleme. Iar angajatorii sunt obligati prin lege sa faca un instructaj special salariatilor, ca sa stie precis unde sa mearga dupa un cutremur mare.

Autoritatile japoneze spun ca fara mobilizarea localnicilor, pompierii si cei din primarii nu pot face fata unui seism devastator.

Duminica, la "ROMANIA TE IUBESC", va aratam pe larg ce putem invata de la poporul nipon si cat de nepregatita e natiunea romana, in comparatie cu momentul tragediei din 1977.

40 de ani de la cutremurul din 1977. Marturiile medicilor si pacientilor de la Floreasca: "A fost valea plangerii acolo"

Tokyo, un oras cu 16 milioane de oameni, este centrul unei zone metropolitane intinse care aduna in total peste 30 de milioane de suflete, adica o zona mai populata decat toata Romania.

Capitala imperiala a Japoniei are 24 de districte, pe o suprafata de peste 2.000 de kilometri patrati, de 10 ori mai mare decat are Bucurestiul.  In cartierul general de afaceri al tarii gasesti concentrata aproape o treime din puterea financiara a Japoniei, fiind considerat cel mai scump oras din lume, tinand cont de costurile de trai.

Toate districtele capitalei nipone sunt intr-o continua expansiune. Sinjuku, de exemplu, era acum 30 de ani un sector rau famat, cu multa saracie si mizerie. Astazi e una dintre cele mai moderne zone din Tokyo, cu locuri de shopping, centre financiare si cartiere dormitor.

Aici traiesc si muncesc peste un milion de oameni, mai mult pe verticala, in cladiri inalte si inguste.

Sunt 17.000 de oameni pe kilometrul patrat, si la o asemenea densitate a populatiei, autoritatile japoneze au declarat prin lege ca e nevoie de o strategie privind dezastrele naturale. Asa ca au conceput un plan de actiune in caz de cutremur pentru fiecare localitate, cu masuri in detaliu, pana la nivel de district si cartier. Sinjuku nu face exceptie.

Conform regulamentului, imediat ce s-a oprit zgaltaiala, indiferent ca blocul s-a fisurat, sta sa cada, sau aparent nu are nimic, oamenii trebuie sa se retraga aici. Unde vor veni pompierii si angajatii primariei, arondati acestui parc. Si fiecare locatar stie ce are de facut, pentru ca au fost informati prin sedintele de la asociatia de proprietari si prin discutiile purtate cu angajatorii, in cladirile de birouri si centrele comerciale din zona.

"Ne strangem aici, e obligatoriu sa venim aici, si mai departe sa mergem la adapostul din parcul mare".

Sunt zeci de astfel de locuri numai in Tokyo, iar pentru expatii care lucreaza in apropiere, faptul ca stiu exact ce trebuie sa faca imediat dupa ce se opreste unda de soc, e un motiv in plus sa fie mai relaxati in fata unui eventual pericol.

Parcurile sunt alimentate de la generatoare electrice si tot aici sunt verificate listele cu oamenii din zona, cand se intampla o tragedie. Aici se regasesc cei din familie si sefii cu subordonatii lor si din parc toti pot fi directionati in primele 24 de ore fie catre parcul central, unde va functiona un adapost mai mare, cu mini spital de campanie sau daca sunt accidentati, pot fi preluati de ambulante si dusi la centrele medicale din respectivul areal.

Cei care nu se mai pot intoarce in locuinte cu structura afectata, sunt directionati catre scoli ale caror sali de sport devin adaposturi temporare. Clar ca buna ziua pentru toata lumea.

Un roman din Japonia sustine ca la fiecare cutremur mare pica si retelele electrice si cea de telefonie mobila, pentru multe ore. Si atunci daca autoritatile nu iti permit sa revii in imobil, e bine ca se stie clar unde te poti intalni cu cei din familie.

Ore bune dupa cutremur nu functioneaza nici mijloacele de transport in comun si oameni care lucreaza la mare distanta nu mai pot ajunge acasa.

Daca merg la primul adapost temporar de langa birou, pot afla prin intermediul autoritatilor daca cei din familie sunt bine sau au ajuns pe la spitale. Listele sunt comunicate electronic si panica in randul populatiei este redusa, cat timp totul functioneaza organizat.

Iata cum stau japonezii la concerte. Aranjati ca niste robotei, in gradene, tocmai pentru o evacuare rapida, in caz ca are loc un cutremur mare cu incendiu si alte urmari periculoase. E o grija constanta pentru situatii posibile si in Japonia este litera de lege sa fii mereu in garda. La Tokyo vezi si cum au gandit japonezii si evacuarile pentru zonele foarte aglomerate.

Exista viziune, dar nu de ieri de azi, ci de zeci de ani. Astfel de rute cu pasaje pe kilometri, in subteran, mai vezi doar in marile orase canadiene, acolo galeriile lungi unde au rolul de a-i feri pe localnici de ierni grele, care ingreuneaza mult accesul la suprafata. Iar ultima linie de metrou este legata si de un mare centru pentru interventie la dezastru, aflat la marginea capitalei Tokyo. Aici exista un centru de comanda.

Incaperea e in mod nomala sigilata, fiecare birou are cate un laptop si un dulap arondat, si la fiecare calculator e stabilit clar cine sta, cu nume si prenume. Datele sunt inscriptionate pe aparatura electronica, iar responsabilii sustin ca numai asa pot fi eficienti, intr-o situatie de criza, in care fiecare va sti ce are de facut.

La cutremurul din 2011 autoritatile au vazut cum s-au miscat din temelii sediile de la Parlament si Guvern.

Un astfel de centru a fost special amenajat langa cel mai mare spital din Tokyo si poate primi pana la 40 de mii de persoane, intr-un perimetru unde pot ateriza simultan pana la 6 elicoptere si pot fi aduse camioane cu unitati medicale mobile.

In Romania nu exista un astfel de plan, exista doar reguli de interventtie pentru autoritatile implicate. Toata raspunderea rezolvarii haosului produs imediat dupa o tragedie ramane pe umerii celor de la ISU.

Populatia nu este responsabilizata, oamenii nu sunt cooptati in joc, fiecare e lasat sa faca ce ii dicteaza constiinta si chiar sa intre inapoi in blocuri care pot cadea ulterior, fara vreo replica la cutremur. Nu avem stabilite adaposturi temporare, unde oamenii sa fie informati sa mearga la nevoie.

 

Nu exista planuri speciale de evacuare facute pe acele artere din Bucuresti unde sunt pozitionate cele mai mute blocuri cu bulina, iar daca exista localnicii habar nu au despre ele.

Nu exista liste cu cei care locuiesc si muncesc in respectivele cladiri si nici care sunt firmele care functioneaza in imobilele cu risc.

Pompierii japonezi sustin ca este 100% imposibil sa faci fata unei situatii postcatastrofale, fara responzabilizarea oamenilor, care sa invete ca trebuie sa actioneze organizat, impreuna cu autoritatile.

Intr-o antiteza totala cu ce se intampla la noi, responsabilii japonezi au constiinta seismica, grija de cutremur.

Se informeaza permanent de la specialisti si concep strategii eficiente. Si in tot ce fac demonstreaza ca stiu sa fie cu un pas inaintea unei mari tragedii.

Reactia premierului Grindeanu intrebat de jurnalisti daca Guvernul si Romania sunt pregatite sa faca fata unui cutremur major

Reactia premierului Grindeanu intrebat de jurnalisti daca Guvernul si Romania sunt pregatite sa faca fata unui cutremur major

Campanie cutremur Rares

Cum arata la 7 ani distanta acest bloc cu bulina rosie. In ritmul actual, consolidarea tuturor imobilelor ar dura 150 de ani

Cat de sigure sunt blocurile noi ridicate in Romania. Un arhitect sustine ca achizitionarea unei locuinte este o loterie

Sistemul inovator prin care constructiile vechi pot fi izolate seismic. Situatia disperata a unor locuitori din Capitala

Cum isi construiesc japonezii cladirile pentru a rezista cutremurelor mari. Diferentele intre santierele lor si ale noastre

Unde si cand va avea loc urmatorul cutremur mare? Cum cerceteaza si estimeaza expertii japonezi miscarile pamantului

Salvarea in caz de dezastru. Ce reprezinta abtibildul cu triunghi rosu care este pus pe ferestrele cladirilor din Japonia

Campanie cutremur Rares

Laboratoarele speciale in care japonezii construiesc blocuri chiar si de 20 de metri inaltime, pentru a le testa la cutremur

Cum decurge o simulare de cutremur in Japonia fata de Romania. Elevii, invatati inca de mici sa faca resuscitare

Tehnicile de supravietuire urbana pe care japonezii le repeta zi de zi. Case din carton si paturi de spital din PET-uri

Parcurile care devin adaposturi in cazul unui seism devastator. Cum au invatat japonezii sa fie cu un pas inaintea tragediei

Cum trebuie asezata mobila in casa pentru a fi in siguranta la un cutremur major. Greselile pe care le fac romanii

Japonezii, alertati prin SMS cu zeci de secunde inainte de cutremur. In Romania autoritatile nu doresc un astfel de sistem