La eveniment participă și președintele României, Nicușor Dan, potrivit News.ro.
Tensiunile dintre europeni și americani s-au mai calmat puțin. Însă liderii europeni nu au uitat aceste amenințări și doresc acum să colaboreze pentru a găsi modalități de a-și consolida prezența în regiune, fiind conștienți, de asemenea, de prezența unei Rusii ostile de cealaltă parte a lungii frontiere finlandeze.
Cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul Mette Frederiksen vor fi, așadar, prezenți la Rovaniemi, cunoscut drept orașul lui Moș Crăciun, alături de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu ocazia unui „Summit european privind Arctica”.
„Obiectivul este, în esență, consolidarea abordării strategice comune a UE față de Arctica, într-un moment în care importanța geopolitică și economică a regiunii nu încetează să crească”, a rezumat pentru AFP Tuomas Tikkanen, consilier al prim-ministrului finlandez Petteri Orpo, inițiatorul summitului.
Reuniunea are loc în contextul în care Comisia Europeană ar urma să prezinte, în următoarele săptămâni, o nouă strategie pentru Arctica. Acest document trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori.
Statele membre și liderii acestora au încă posibilitatea de a influența conținutul textului final. „În acest sens, această reuniune vine la momentul potrivit”, subliniază Tuomas Tikkanen.
„Mai implicată”
Interesul față de Arctica a crescut considerabil de la adoptarea, în 2021, a celei mai recente politici a UE dedicate acestei regiuni. Prezența la summit a unor lideri proveniți din țări care nu au un interes direct în Arctica, precum președintele român Nicușor Dan sau șeful diplomației franceze Jean-Noël Barrot, dovedește acest lucru, notează AFP.
„Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes”, explică Tuomas Tikkanen.
Nu se preconizează luarea vreunei decizii oficiale în cadrul summitului.
Cu toate acestea, liderii urmează să adopte luni o declarație comună și să abordeze o gamă largă de subiecte, de la interesele economice la chestiunile de securitate.
După amenințările lui Donald Trump din ianuarie, asupra cărora acesta nu a revenit complet, NATO lansase deja o nouă misiune menită să consolideze securitatea în Arctica.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat la Groenlanda la începutul lunii septembrie, aducând cu ea un pachet financiar de 200 de milioane de euro pentru acest teritoriu. Ea a promis atunci că UE va „fi mai prezentă și mai implicată în Groenlanda și în Arctica”.
Arctica se află, de asemenea, în centrul preocupărilor de mediu. Potrivit experților, regiunea se încălzește de aproape patru ori mai repede decât media mondială sub efectul schimbărilor climatice, cu consecințe grave pentru ecosisteme și pentru populațiile care depind de aceste teritorii.
Topirea ghețarilor deschide, de altfel, noi perspective economice și strategice. Rusia, China și Statele Unite și-au intensificat astfel prezența în regiune, în special cu scopul de a avea acces la resursele naturale importante ale acesteia și de a dezvolta noi rute maritime.
În luna august, China și Coreea de Sud au trimis nave port-container pe ruta maritimă a Nordului, care traversează apele teritoriale rusești, pentru a-i testa viabilitatea. Această rută devine navigabilă pe perioade din ce în ce mai lungi, pe măsură ce gheața marină se retrage.
