2020 ar putea fi cel mai călduros an din istorie. Seceta extremă face ravagii în România
Anul aceasta are 75 la sută şanse să devină cel mai călduros din istorie. Anunţul a fost făcut de specialiştii, ''Agenţiei Americane pentru Atmosfera''.
La noi, efectele acestei încălziri se văd deja. Aproape 15 la sută din suprafaţa agricolă a fost arsă de secetă. Pe de altă parte, Dunărea a ajuns la un minim istoric. Apa a scăzut atât de mult, încă peştii nu se mai pot reproduce.
Seceta extremă a pârjolit culturile pe mai bine de un milion de hectare. Proporţiile dezastrului sunt uriaşe.
România are 8 milioane de hectare de teren arabil şi aproape 15 la sută din această suprafaţă este - aşadar - calamitată.
Cel mai rău este în Constanța. În judeţ se irigă doar 13 mii de hectare iar în lipsa instalaţiilor care să ude pământul de pe 400 de mii de hectare nu se va recolta nimic.
Dacă ar fi avut umiditatea necesară, acest lan de grâu ar fi trebuit să fie de un verde crud. Acum este uscat, ars de soare, iar fermierii spun că nu mai pot salvani nimic.
Nicolae Sofore, fermier: "Am avut semănat în toamnă o mie de hectare de grâu, orz şi rapiță. N-o să recoltăm absolut nimic."
Tulcea, Ialomiţa, Brăila, Buzău şi Galaţi sunt şi ele pe lista cu suprafeţe mari de culturi distruse de secetă. Nici aici nu se irigă suficient.
Potrivit Ministerului Agriculturii, 80% dintre sistemele de irigaţii din România nu sunt funcţionale. Canalele de irigaţii umplute cu apă pot să unde 600 de mii de hectare, dar irigam puţin peste 200 de mii.
În rest, fermierii stau la mila cerului.
Ioan Martin, director Direcția Agricolă Arad: "Situaţia este suficient de grea, căci plantele încep să se usuce zilele următoare. Dacă nu vom primi o binemeritată ploaie, o să fie din ce în ce mai rău."
Veştile de la meteorologi nu sunt deloc bune. În zilele următoare sunt aşteptate temperaturi de peste 30 de grade, iar Agenţia Americană pentru Atmosferă consideră că sunt 75% şanse ca anul acesta să devină cel mai cald din istorie.
În Iaşi, fermierii cer să fie despăgubiţi. Angajaţii de la APIA şi Direcţia Agricolă au fost trimişi în câmp ca să evalueze situaţia.
Probleme sunt şi pe Dunăre. Fluviul a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. În zona oraşului Galaţi, miercuri, avea 125 de centimetri, de aproape trei ori mai puţin decât media multianuală a acestei zile.
Nivelul Dunării este atât e scăzut încât nu doar că a reapărut insula de nisip din dreptul oraşului Galaţi, care de obicei este vizibilă în cele mai secetoase luni din an, ci putem observa că sunt şi porţiuni cu vegetaţie, pe aceata zona de nisip.
Pentru care fluviul nu se revarsă, specialiştii spun ca peştele nu va mai găsi locuri unde să se înmulţească.
La fel se întâmplă şi în Delta Dunării.
Mălin Mușetescu, fost guvernator al Deltei Dunării: "Pe canale şi în ghioluri e mai greu să-şi depune icrele. Şi chiar dacă îşi depun icrele, puietul de peşte este mult mai expus celorlalţi peşti, care vor distruge icrele. Aşa, în apele mici, peştii mari nu intra - asta e, de fapt, toată filosofia depunerii pontei în ape mici, de inundaţie."
Pe Dunăre vor apărea probleme şi cu poluarea. Cantitatea de substanţe periculoase care ajunge în fluviu a rămas constantă, dar este mai puţină apă.
