Domeniul schiabil Transalpina, care a costat 35 de milioane de euro, rămâne doar o întindere pustie. Ce profit poate aduce
Domeniul schiabil Transalpina, care ne-a costat 35 de milioane de euro și care trebuia să fie un paradis al sporturilor de iarnă, rămâne doar o întindere de zăpadă albă și pustie.
Primăria Voineasa, proprietara pârtiilor, recunoaște că nu știe și nu poate să le exploateze. În cei nouă ani de la finalizarea investițiilor făcute aici de Ministerul Turismului și-a tot căutat parteneri, dar nu a găsit pe nimeni potrivit. Noii administratori, două firme din industria lemnului, promit totuși, că în februarie se va putea schia.
Ministerul Turismului a investit peste 35 de milioane de euro, fonduri guvernamentale, în ceea ce trebuia să devină cel mai modern domeniu schiabil din România.
90 de kilometri de pârtie au fost în proiect, dar au fost realizați doar nouă. Nici aceștia nu sunt accesibili însă turiștilor. În zonă, acum, doar câinii care păzesc locul se bucură de zăpadă.
Două teleschiuri, un telescaun și două telegondele ar putea să îi urce pe schiori pe cele șapte pârtii. Instalațiile nu funcționează, unele sunt defecte, iar altele încă așteaptă avizele ca să fie pornite.
Primăria Voineasa este din 2012 proprietarul domeniului schiabil. Gabriel Năstăsescu de la PSD este la al doilea mandat de primar. Își recunoaște neputința.
Gabriel Năstăsescu, primar Voineasa: „Să lași la latitudinea unei localități să facă treaba asta e foarte greu. Nu poți tu, ca primărie să faci. Ai fi putut, dar asta trebuia să începi de la începuturi, când te-ai apucat de domeniul schiabil și ai dat drumul prima dată, atunci să-ți iei oameni, să îi specializezi. Noi ca și adminstratie, nu avem posibilitatea de a ține un anumit număr de personal, un număr cât ai nevoie la aceste instalații. Vorbim să-i salarizezi, costurile sunt destul de mari."
Din 2012, aici, s-a schiat - în fiecare an - doar câteva săptămâni.
Primăria Voineasa nu s-a înțeles cu firma care a construit pârtiile și care le-a administrat până anul trecut. Cele două părți s-au certat pe bani, și-au deschis procese în instanță și ulterior s-au pus sechestre.
Acum, două firme din industria lemnului s-au asociat și au concesionat cu 500.000 de lei domeniul schiabil pe două sezoane. Adrian Iepure e noul administrator. A început revizia instalațiilor de transport pe cablu și speră să obțină avizele ca să le poate pună în funcțiune până la începutul lunii viitoare.
Adrian Iepure, administratorul domeniului schiabil: „O dată certă nu putem vehicula, dar putem să vă informăm că facem tot ceea ce ne stă în putință, iar pentru sezonul următor vom încerca cât mai repede remedierea Tronsonului 2 telegondolă, care necesită investiții foarte mari, deoarece lipsesc multe componente electrice și mecanice."
Marius Fodor, fost coordonator tehnic al domeniului schiabil:„Este vorba și de partea de alimentare electrică, care în ultima perioadă ne-a dat de furcă, făcând ca instalatile care sunt deosebit de complexe să aibă probleme de funcționare. Variabila meteo ne-a dat foarte mult de furcă. Aceasta creează foarte multe întreruperi, opriri ale instalațiilor datorate viscolului."
Între timp, se lucrează și la amenajarea pârtiilor.
Chiar dacă până la urmă se va deschide sezoul de schi, în zonă mai sunt multe de făcut.
Administrația locală pare incapabilă să managerieze locul și nici vorbă ca proiectul să fie continuat așa cum a fost scris inițial, chiar dacă un sezon de schi ar aduce aproape 300.000 de euro profit.
Ar mai fi de îmbunătățit șoseaua de acces, parcarea ar trebui extinsă și ar trebui ridicate restaurante. Plus restul de pârtii care ar trebui amenajate până la 90 de kilometri.
Investitorii din turism, care au crezut în proiect, au început să plece, iar cei care au rămas merg mai mult în pierdere.
Diana Oprescu, investitor în turism: „Am avut în administrare și o pensiune la care am renunțat, iar din cauza faptului că autoritățile nu au gestitonat situația cum trebuie, am fost nevoiți să ne îndreptăm către alte locuri, deși avem unul dintre cele mai faine domenii schiabile din țară."
Maria Miclăuș, cabanier: „Suntem vitregiți de pârtia asta, că nu se deschide, pentru că am fi avut mai multă lume."
Andreea Lazăr, administrator pensiune: „Își fac rezervare, ne întreabă dacă avem cameră, dacă pârtia este dechisă și atunci răspunsul lor este: „Ok, mulțumim, renunțăm."
Turistă: „Este păcat, că se pierde atât potențial din cauza unor oameni neîndemânatici."
În zonă, locurile de cazare sunt puține. Vidra și Obârșia Lotrului, cele mai apropiate localități, pot primi cel mult 350 de turiști.
Alte 600 de locuri sunt în Voineasa și Petroșani, la peste 30 kilometri depărtare. Problema este că, Voineasa și Vindra, altădată perlele turismului sindical românesc, sunt în paragină, deși bioclimatul montan din zonă și peisajul de vis ar putea face din aceste zone o atracție pentru turiștii din țară și din străinătate.
 (11).webp)
