Alegeri in Grecia. Cum s-a nascut Syriza, partidul de stanga care ar putea produce o noua criza internationala

"Pierderea generalizata a increderii in principalele doua partide", Pasok (socialist) si Noua Democratie (conservator), din cauza crizei din Grecia, "a creat un mare vid de care profita toate partidele si formatiunile care nu se afla la putere" - declara in 2014 profesorul Christophe Vernardakis, de la Universitatea Aristotel din Thesalonik. Multi greci au fost coplesiti de cei 5 ani de recesiune, taxe marite si somajul urias, iar Syriza si-a construit popularitatea si baza electoratului pe fondul acestui context economico-social.

Coalitia stangii radicale, cunoscuta sub acronimul SYRIZA, este un partid politic de stanga, pornit initial ca o coalitie a tuturor partidelor de stanga si extrema stanga, in 2004. La inceput, in aceasta coalitie au intrat 13 formatiuni si politicieni independenti, inclusiv socialisti-democrati, populisti de stanga si grupari ecologice de stanga - avand insa si componente maoiste, trotkiste, eurocomuniste si eurosceptice. Liderul parlamentar este Alexis Tsipras, fost presedinte al Synaspismós, care era cel mai mare grup din coalitie. Din 2013, aceasta coalitie s-a transformat intr-un partid, dar si-a pastrat numele, la care a adaugat Frontul Social Unit.

In 2012, Syriza a devenit al 2-lea cel mai mare partid din Parlamentul grec si principalul partid din opozitie. A ocupat primul loc la alegerile europarlamentare din 2014, devenind in doar cateva luni cel mai popular partid in Grecia.

"Dupa zeci de ani de defensiva, stanga are parte de o revenire pe scena. Nu numai in Grecia, ci si in Europa si America Latina", declara pentru BBC News in decembrie 2014, liderul Nikos Samanidis. Tot in decembrie, in timp ce partidul se apropia tot mai mult de adevarata putere, Syriza isi indulcea tonul si incerca sa-si construiasca punti de legatura, promitand sa mentina Grecia in zona euro si asigurand creditorii ca se va abtine de la aplicarea unor decizii unilaterale in privinta problemei datoriilor. Departe de a fi distructiv, propunerile politice ale Syriza ofereau o portita rezonabila de iesire din austeritate si o sansa de a inlocui actualele intelegeri de tip "bailout" cu legi noi, este de parere economistul Yanis Varoufakis. "Prima prioritate este renegocierea cu creditorii. Syriza are nevoie sa vorbeasca limba adevarului in privinta triplului faliment al tarii: datoriile publice, bancile si sectorul privat - adica ceva ce niciun guvern grec nu a facut pana acum. Apoi ei trebuie sa se pozitioneze astfel incat si Germania sa fie de acord."

CITITI SI: Cel mai negru scenariu in cazul alegerilor din Grecia. Ce se intampla daca elenii ies din zona euro

Insa mai trebuie remarcat si faptul ca Tsipras a avertizat pietele financiare ca vor fi nevoite "sa danseze dupa melodia" guvernului sau. In acest timp, Syriza promitea cresterea cheltuielilor publice, privatizari reversibile, marirea salariilor si a pensiilor si abrogarea acordurilor de tip "bailout" pentru liberalizarea pietelor.

"Bogatii, elitele, pietele financiare, super-bogatii, cei 10% din top, da, ei cu siguranta au motive sa se teama. Ei isi vor pierde privilegiile. Baza noastra de votanti s-a extins mult, insa radacinile noastre radicale au ramas neatinse, datorita crizei. Partidul nostru nu s-a rupt si nu se va rupe de legaturile sale cu strada si cu miscarile sociale din care provine", declara Nikos Samanidis.

Parlamentul grec a anuntat dizolvarea sa si a confirmat organizarea de alegeri legislative anticipate la 25 ianuarie 2015, la care, potrivit sondajelor, coalitia Syriza este considerata favorita. O astfel de victorie ar aduce o "schimbare necesara" in Europa care ar antrena pe aceeasi cale Spania si Irlanda, a declarat liderul Syriza, Alexis Tsipras, care denunta politicile de austeritate impuse Greciei de catre creditorii sai. Alexis Tsipras a declarat ca vrea sa puna capat politicii de austeritate impuse tarii de creditorii internationali (troica UE-BCE-FMI) in schimbul unui imprumut de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, sa negocieze o noua restructurare a datoriei publice.

CITITI SI: Ce spunea liderul stangii radicale in 2012 despre moneda unica: "Respingem planul de austeritate, nu euro"

Parlamentul grec a anuntat miercuri dizolvarea sa si a confirmat organizarea la 25 ianuarie a alegerilor legislative anticipate la care stanga radicala Syriza este favorita in sondaje.

Fostul premier Giorgios Papandreou se pregateste sa creeze un nou partid inaintea alegerilor

Fostul premier socialist grec Giorgios Papandreou si-a anuntat vineri intentia de a crea o "noua miscare progresista" cu trei saptamani inaintea alegerilor legislative din Grecia, provocand nemultumirea socialistilor din Pasok, al carui membru este, relateaza AFP. "Un an nou. Un nou inceput", scrie Giorgios Papandreou pe site-ul sau de Internet. "A venit momentul (...) sa construim cu totii impreuna o casa politica ce trebuie sa gazduiasca principiile noastre progresiste".

Anuntul oficial al partidului va avea loc sambata dupa-amiaza, intr-o sala a prestigiosului muzeul Benaki din centrul Atenei, potrivit agentiei de presa Ana. Giorgios Papandreou explica faptul ca noua miscare va lucra in Parlament, dupa alegerile legislative din 25 ianuarie, "pentru o iesire definitiva (a Greciei) din criza".

Primul congres al "noii miscari care trebuie sa raspunda principiilor democratiei, socialismului si dezvoltarii durabile va avea loc dupa alegeri", precizeaza el. Pasok, condus in prezent de Evangelos Venizelos, a deplans "aceasta actiune politica absurda" a lui Papandreou care urmareste sa "divizeze Pasok, cu cateva zile inaintea alegerilor si sa creeze un partid personal" pentru "propriile sale interese". "El se comporta ca mostenitorul Pasok, care vrea sa distruga Pasok pe care tatal sau (Andreas Papandreou) l-a creat", considera partidul intr-un comunicat.

Fiul lui Andreas Papandreou, fondatorul "Miscarii socialiste panelenice", Pasok, creata in 1974 imediat dupa caderea dictaturii coloneilor, Giorgios Papandreou, in varsta de 62 de ani, si-a construit cariera politica in cadrul acestui partid in calitate de deputat sau ministru inainte de a fi ales presedintele partidului in 2004 si cinci ani mai tarziu, premier.

Artizan al recursului Greciei la mecanismul de salvare UE-FMI, in timpul crizei datoriilor din 2010, el a fost constrans sa demisioneze la sfarsitul lui 2011 din functia de prim-ministru si de la presedintia Pasok, dupa scandalul provocat in Grecia si in Europa de propunerea sa de organizare a unui referendum pe tema euro in tara sa. El a fost succedat la conducerea Pasok de Evangelos Venizelos si de atunci, cei doi oameni politici nu s-au mai impacat. Pasok a suferit o infrangere istorica la ultimele alegeri legislative din 2012, inainte de participa la coalitia guvernamentala condusa de premierul conservator Antonis Saramas, presedintele Noii Democratii.