STUDIU: Legatura dintre cutremurul devastator de anul trecut din Spania si activitatile umane
Activitati umane ca exploatarea panzei freatice au contribuit la un cutremur devastator care a afectat anul trecut orasul istoric Lorca, in sudul Spaniei, pe care, in plus, este posibil sa il fi agravat, arata un studiu, relateaza AFP.
La 11 mai 2011, un cutremur cu magnitudinea de 5,1, al carui epicentru s-a situat foarte aproape de suprafata terestra, la doar trei kilometri adancime, a ucis noua persoane si a ranit alte aproximativ 130, la Lorca. Aproximativ 15.000 de persoane au ramas fara locuinte dupa seism, care a avariat aproximativ 12% dintre cladirile din acest oras cu un patrimoniu bogat.
Cu scopul de a intelege mai bine acest fenomen, Pablo Gonzalez, de la Departamentul pentru Stiinte terestre din cadrul Universitatii West Ontario (Canada), si colegi ai sau au analizat prin intermediul radarului deformarea solului cauzata de cutremur.
Ei au descoperit ca seismul provenea de la un sistem de falii de la Alhama, in Murcia. Mai precis, simularea care a rezultat din datele lor arata ca cea mai importanta parte a puterii cutremurului a fost eliberata de catre o alunecare cu doar 20 de centimetri a unui segment al faliilor, cu o lungime de trei kilometri si o latime de doi kilometri.
Insa aceasta ruptura s-a produs la doar trei kilometri adancime, exceptional de aproape de suprafata, lucru care explica amploarea distugerilor provocate la Lorca.
De ce este vorba despre un seism atat de exceptional? Pablo Gonzalez si echipa sa au descoperit ca panza freatica a bazinului Alto Guadalentin, un rau vecin, a scazut cu aproximativ 250 de metri in perioada 1960-2010, din cauza extragerii apei de catre om.
O simulare informatica sugereaza ca aceasta scadere a panzei de apa a condus la ruperea unei parti a scoartei terestre in apropiere de sistemul de falii Alhama de la Murcia, potrivit acestui studiu publicat in revista Nature Geoscience.
Aceasta ruptura a provocat o "reactie elastica" a scoartei, care a accentuat presiunea asupra faliei, aducand-o aproape de punctul de ruptura.
"Rezultatele noastre implica (faptul) ca activitatile umane pot influenta modul si momentul in care se produc cutremurele", subliniaza autorii.
Intr-un comentariu separat, geologul Jean-Philippe Avouac, de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech), apreciaza ca extragerea apei pentru nevoi umane probabil ca a accelerat foarte mult un proces natural, dar ca nu a fost suficienta pentru ca ea singura sa declanseze miscarea telurica.
Avouac indeamna totusi la cea mai mare prudenta in vederea evitarii unor pertubari la nivelul subsolului, in special in privinta unor proiecte de stocare de dioxid de carbon in subteran, care ar afecta volume imense de scoarta.
"Stim cum sa declansam cutremure, dar suntem inca departe de a fi capabili sa le controlam", subliniaza el.
