Planeta a rămas fără 60% din animalele sălbatice. ”Ultima generație” care poate salva natura
Populaţia de animale sălbatice de pe Pământ a scăzut cu 60% între anii 1970 şi 2014, conform unui nou bilanţ, din ce în ce mai alarmant la fiecare ediţie, realizat de organizaţia non-guvernamentală pentru conservarea naturii World Wide Fund for Nature.
"Conservarea naturii nu înseamnă doar protejarea tigrilor, a urşilor panda şi a balenelor pe care le preţuim", a declarat directorul WWF Marco Lambertini. ''Este mult mai vastă: nu poate exista un viitor sănătos şi prosper pentru oameni pe o planetă cu o climă destabilizată, cu oceane şi râuri epuizate, cu sol degradat şi cu păduri defrişate, pe o planetă deposedată de biodiversitate'', a adăugat el.
Declinul faunei sălbatice vizează întregul glob şi în special regiunile cele mai afectate, precum cele de la tropice, potrivit celui de-al 12-lea raport ''Living Planet'' (Planeta vie), publicat marţi de WWF şi realizat în urma monitorizării a 16.700 de populaţii (4.000 de specii).
Raportul precedent indica o scădere cu 52% între 1970 şi 2010. Nimic nu pare să încetinească prăbuşirea efectivelor de vertebrate sălbatice, cu 60% în prezent.
Pentru zona Caraibe / America de Sud bilanţul este ''înfricoşător" - cu 89% mai puţine efective de faună sălbatică în 44 de ani - iar în America de Nord şi Groenlanda situaţia se prezintă mai bine - cu 23% mai puţine efective. În zona vastă a Europei, a Africii de Nord şi Orientul Mijlociu scăderea este de 31%.
Explicaţia constă, mai întâi, în pierderea habitatelor ca urmare a agriculturii intensive, a activităţilor de minerit, a urbanizării... ce a condus la defrişări, epuizarea sau scăderea calităţii solului.
În Brazilia, care tocmai a ales un preşedinte al cărui program nu evocă nici despăduririle, nici încălzirea climatică, pădurea amazoniană se micşorează din ce în ce mai mult, cum este şi cazul savanei din Cerrado care cedează locul culturilor de soia şi creşterii bovinelor, notează AFP.
La nivel global, doar 25% din suprafaţa solului nu prezintă amprente umane; în 2050 aceasta va fi de doar 10%, potrivit oamenilor de ştiinţă din cadrul Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES).
La acestea se adaugă pescuitul, braconajul, poluarea, speciile invazive, bolile, schimbările climatice.
''Ne tăiem craca de sub picioare''
"Dispariţia capitalului natural este o problemă etică, care are totodată consecinţe asupra dezvoltării noastre, a locurilor de muncă şi începem să o vedem", subliniază directorul executiv al WWF Franţa, Pascal Canfin.
"Pescuiesc mai puţin faţă de acum 20 de ani deoarece stocul se diminuează. Randamentul unor culturi începe să scadă; în Franţa, cel de grâu stagnează din anii 2000", a adăugat el. ''Ne tăiem craca de sub picioare'', a adăugat Canfin.
''Serviciile oferite de natură'' (apă, polenizare, stabilitatea solului şi altele) au fost estimate de către economişti la 125.000 de miliarde de dolari anual, respectiv o dată şi jumătate cât produsul intern brut (PIB) la nivel mondial.
În fiecare an, "ziua depăşirii" avansează, aceasta fiind data la care lumea a consumat toate resursele pe care planeta le poate reînnoi într-un an. În 2018 aceasta a fost 1 august.
Chiar şi în aceste condiţii, ''viitorul speciilor nu pare să capteze suficient de multă atenţie din partea liderilor'', avertizează WWF care consideră că trebuie ''să crească nivelul de alertă'' astfel încât să se declanşeze o mişcare de amploare, cum s-a întâmplat în cazul climei. "Toată lumea înţelege că status quo-ul nu este o opţiune", notează WWF.
”Ultima generaţie” care poate salva natura
O luptă cu numeroase beneficii, eforturile fiind răsplătite rapid, aşa cum reiese din exemplul revenirii tigrului în Nepal, a tonului roşu în Atlantic sau a somonului din Loara.
"Suntem prima generaţie care are o viziune clară cu privire la valoarea naturii şi a impactului nostru asupra ei. Am putea fi, de asemenea, ultima generaţie care poate inversa tendinţa'', a avertizat organizaţia WWF potrivit căreia perioada până în 2020 este ''un moment decisiv din istorie'', ''o fereastră fără precedent care se închide rapid''.
''Trebuie să ne îndreptăm urgent către o societate neutră în CO2 inversând pierderea naturii - prin investiţii verzi, energii curate, o altfel de producţie agroalimentară - restaurarea suficienţei solului şi oceanului'', a declarat Marco Lambertini. "Puţine persoane au avut şansa de a participa la transformări istorice reale. Aceasta este şansa noastră'', a adăugat el.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
.webp)
