Oamenii de ştiinţă examinează factorii care au determinat sfârşitul brusc al pandemiei de Covid-19

62387744

În timpul iernilor 2020 şi 2021, numărul deceselor cauzate de Covid-19 a ajuns la 250.000, în Statele Unite.

În anul următor, acest număr a crescut cu o treime, ajungând la 330.000. Dar din august 2022 până în martie 2023, numărul de decese legate de Covid-19 în rândul americanilor a scăzut la doar 80.000, punând capăt brusc pandemiei Covid-19.

Acest declin dramatic nu a putut fi atribuit doar vaccinurilor, care erau deja disponibile pe scară largă din primăvara anului 2021.

O nouă cercetare publicată în The European Physical Journal B, sugerează că o tranziţie de fază în structura moleculară a proteinei de vârf (spike) a SARS-CoV-2, care provoacă boala Covid-19, a făcut ca virusul să fie mai puţin susceptibil de a provoca infecţii grave.

Rezultatele cercetătorilor de la CIMATEC din Brazilia, în colaborare cu universitatea americană Rutgers, oferă o perspectivă importantă asupra modului în care pandemia s-a încheiat atât de repede şi ar putea ajuta la pregătirea potenţialelor pandemii viitoare.

Proteina spike iese de pe suprafaţa virusurilor precum SARS-CoV-2 şi facilitează intrarea în celulele gazdă prin legarea de receptorii specifici de pe membranele celulare. Pe măsură ce virusul suferă mutaţii, aceste proteine se pot modifica rapid: îmbunătăţind capacitatea virusului de a se lega de receptori, dar, în unele cazuri, făcându-l mai puţin letal.

În acest studiu, cercetătorii au examinat legătura dintre mutaţii şi rata mortalităţii.

Ei au descoperit că o tranziţie de fază în structura moleculară a proteinei spike – comparabilă cu tranziţiile dintre fazele materiei în fizică – ar putea fi direct responsabilă pentru scăderea bruscă a numărului de decese.

Această tranziţie de fază a avut loc în noile tulpini ale variantei omicron apărute în 2023, care prezentau doar 5 mutaţii suplimentare faţă de varianta omicron originală.

Studiul sugerează că această tranziţie a modificat mecanismele de legare ale virusului în tractul respirator superior – pasajele care leagă nasul, gura şi gâtul – ceea ce a redus probabilitatea unor infecţii grave.

Această perspectivă îmbunătăţeşte înţelegerea contagiozităţii în evoluţie a coronavirusului, dar oferă şi informaţii valoroase pentru pregătirea unor potenţiale pandemii viitoare.

Prin cercetările viitoare, echipa speră să consolideze şi mai mult aceste teorii, oferind o perspectivă mai profundă asupra modului în care pot evolua pandemiile.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
O boală pare să protejeze de o alta. Cine are cel mai mic risc să sufere de Alzheimer

Persoanele care suferă de scleroză multiplă sunt mult mai puțin predispuse să ajungă să dezvolte Alzheimer, arată un studiu recent realizat în SUA.

Fluorul din apa potabilă poate reduce IQ-ul copiilor. Concluziile unui raport controversat publicat în SUA

Adăugarea unor niveluri scăzute de fluor în apa potabilă a fost considerată mult timp una dintre cele mai mari realizări ale secolului trecut în domeniul sănătăţii publice.

 

Mutația SARS-CoV-2 care permite virusului să infecteze sistemul nervos. „Ar putea avea implicaţii majore”

Oamenii de ştiinţă au descoperit o mutaţie în SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19, care joacă un rol-cheie în capacitatea acestuia de a infecta sistemul nervos central.

 

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.