O bacterie straveche si multa chimie, o posibila reteta pentru "benzina verde" a viitorului

Procedeul elaborat de cercetatorii de la Universitatea California din Berkeley are la baza o reteta "centenara": producerea de acetona si de etanol prin fermentarea zaharului, cu ajutorul unei bacterii cunoscute, Clostridium acetobutylicum, ce face parte din aceeasi familie cu cele care provoaca tetanos, botulism si gangrena gazoasa.

Insa acest bioetanol, la fel ca cel produs prin fermentarea altor bacterii, este departe de a fi perfect. Valoarea energetica a bioetanolului produs in prezent in industrie este mai scazuta decat valorile celor mai multe dintre celelalte hidrocarburi, motiv pentru care el este redus la rolul unui simplu aditiv al benzinei conventionale, cu exceptia cazurilor in care motoarele sunt modificate special pentru a functiona cu acest combustibil.

"Nu poate fi amestecat cu motorina, ci doar cu benzina" si, intrucat nu poate fi transportat prin oleoducte, trebuie transportat cu camioane, fapt ce il face sa devina o solutie alternativa putin rentabila, a explicat Harvey Blanch, profesor la Universitatea California. Principala explicatie pentru slabul randament energetic al etanonului este foarte simpla: molecula sa contine doar doi atomi de carbon.

In acest punct intervine reactia chimica pusa la punct de Harvey Blanch si colegii sai. Gratie unor catalizatori, acestia actioneaza direct asupra produsilor de fermentare obtinuti cu ajutorul bacteriei Clostridium, pentru a creste numarul de atomi de carbon al alcoolului, folosind atomi de acetona. Rezultatul: hidrocarburi care contin intre sapte si 15 atomi de carbon pe molecula, au explicat chimistii americani, al caror studiu a fost publicat in revista britanica Nature.

Citește și

De ce consuma masina ta mult carburant. Explicatia la care sigur nu te-ai fi gandit

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

"Ceea ce e interesant la aceasta fermentare este faptul ca ea poate fi folosita cu zahar de origini diferite. El poate proveni din amidonul de porumb, din celuloza, din glucoza etc. Poate fi vorba de iarba, biomasa lemnoasa, plop, sfecla rosie", a declarat Harvey Blanch.

"Am produs mai multi litri, suficient pentru a-i testa in motoare. Probabil ca procesul chimic trebuie inca sa fie perfectionat, dar credem ca el va deveni viabil peste cativa ani", a spus colegul sau, Dean Toste.

"In prezent, este mai costisitor decat carburantii derivati din petrol, dar, comparat cu alte solutii alternative, este foarte competitiv, chiar si in raport cu bioetanolul, deoarece din aceeasi cantitate de zahar producem un carburant mai eficient", sustine Harvey Blanch.

Dupa ce procedeul va ajunge la maturitatea industriala, pretul sau va depinde foarte mult de comparatia dintre pretul petrolului si cel al zaharului, la bursa, afirma savantii americani.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5