Studiu: Nivelul de dioxid de carbon din atmosferă creşte într-un ritm "incompatibil" cu obiectivul de 1,5 grade
Dioxidul de carbon din atmosferă creşte într-un ritm incompatibil cu menţinerea încălzirii globale sub pragul de 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale, potrivit unui studiu al serviciului britanic de meteorologie Met Office.
Concentraţiile principalului gaz cu efect de seră au crescut în 2024 până la niveluri anuale atinse cel mai rapid în istoria măsurătorilor de lungă durată efectuate la Mauna Loa din Hawaii, care datează din 1958, depăşind previziunile Met Office pentru acest an.
Creşterea de 3,58 părţi pe milion (ppm) înregistrată la Mauna Loa a fost peste nivelul de 2,84 ppm estimat de Met Office, în timp ce măsurătorile satelitare au arătat, de asemenea, creşteri mari la nivel mondial.
Met Office a declarat că această creştere este cauzată de nivelul record al emisiilor provenite de la arderea combustibililor fosili, în condiţiile în care "rezervoarele" naturale, cum ar fi pădurile tropicale, captează mai puţin carbon, dar şi de la incendiile de vegetaţie.
Reducerea carbonului absorbit de păduri şi incendiile de vegetaţie au fost cauzate de vremea caldă asociată fenomenului meteorologic El Nino din zona Oceanului Pacific, care creştere temperaturile globale şi accentuează schimbările climatice.
Met Office, care a emis previziuni privind dioxidul de carbon începând cu anul 2016, a prognozat că aceste creşteri între 2024 şi 2025 vor fi mai puţin accentuate comparativ cu anul trecut, atingând valoarea de aproximativ 2,26 ppm.
Dar, chiar şi o astfel de creştere mai lentă va fi prea rapidă pentru a rămâne pe traiectoria stabilită de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC/IPCC), organismul ONU pentru climă, care prevede menţinerea unei încălziri sub 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale, cu o abatere foarte mică sau deloc, a avertizat Met Office, potrivit Agerpres.
De asemenea, GIEC/IPCC a luat în calcul traiectorii ce prevăd depăşirea temporară a pragului de 1,5 grade Celsius, pentru câteva decenii, înainte de a reveni sub acest nivel până la sfârşitul acestui secol.
Însă, acest lucru va necesita o dependenţă mai mare de tehnologii sau măsuri - cum ar fi plantarea mai multor păduri - care reduc nivelul general al dioxidului de carbon din atmosferă.
Continuarea eforturilor de a preveni încălzirea planetei cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale este unul dintre angajamentele cheie ale Acordului de la Paris, asupra căruia ţările au convenit în 2015, în încercarea de a evita cele mai periculoase efecte ale schimbărilor climatice.
Dioxidul de carbon din atmosferă reţine căldura. Nivelurile ridicate ale acestui gaz captează şi mai multă căldură, crescând temperaturile globale în timp, ceea ce provoacă efecte din ce în ce mai grave, inclusiv un nivel mai mare al mărilor, intensificarea secetelor, furtunilor, inundaţiilor, dar şi daune aduse faunei sălbatice şi sistemelor naturale vitale.
Pentru ca încălzirea globală să fie limitată la pragul de 1,5 grade Celsius, mărirea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă trebuie să fie deja încetinită la o creştere de 1,8 ppm pe an în acest deceniu, înainte de a se opri şi de a începe să scadă, în conformitate cu calculele GIEC/IPCC, a indicat Met Office.
Însă, creşterile sunt, în medie, de aproximativ 2,5 ppm până acum în acest deceniu, a declarat profesorul Richard Betts din cadrul biroului de prognoză al Met Office. "Săptămâna trecută a fost confirmat faptul că 2024 a fost cel mai cald an din istoria înregistrărilor, cu temperaturi medii anuale care au depăşit pentru prima dată (pragul de) 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale", a spus el.
"Deşi nu reprezintă un eşec în atingerea obiectivului Acordului de la Paris, deoarece acest lucru ar necesita depăşirea încălzirii cu 1,5 grade Celsius pe o perioadă mai lungă şi am putea asista la un an uşor mai rece în 2025, tendinţa de încălzire pe termen lung va continua deoarece dioxidul de carbon continuă să se acumuleze în atmosferă", a adăugat specialistul.
El a precizat că trecerea de la El Nino la opusul său, La Nina - care creează condiţii mai reci şi mai umede, în special la tropice - ar însemna că pădurile şi alte sisteme naturale absorb mai mult carbon decât anul trecut, încetinind temporar creşterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă.
"Cu toate acestea, stoparea încălzirii globale necesită ca acumularea de gaze cu efect de seră în aer să se oprească complet şi apoi să înceapă să se reducă. Scăderile semnificative şi rapide ale emisiilor ar putea limita măsura în care încălzirea globală depăşeşte 1,5 grade Celsius - dar acest lucru necesită acţiuni urgente, la nivel internaţional", a spus el.
Etichete: dioxid de carbon, incalzire globala, studiu,
Dată publicare:
