Cercetătorii australieni explică de ce vaccinurile anti COVID-19 pot provoca efecte adverse
Cercetătorii australieni au aflat de ce vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) pot provoca efecte secundare precum dureri de cap şi febră, într-o descoperire care, potrivit acestora, ar putea contribui la îmbunătăţirea eficacităţii vaccinurilor.
Un nou studiu publicat joi de Institutul de Boli infectioase si Imunologie Peter Doherty şi Universitatea de Stat RMIT, din Melbourne, a furnizat prima analiză detaliată a modului în care vaccinurile cu acid ribonucleic mesager (ARNm) circulă şi se descompun în fluxul sanguin uman.
Vaccinurile ARNm sunt concepute să rămână în ganglionii limfatici pentru a produce anticorpi care să lupte împotriva infecţiilor, dar cercetarea, care a analizat 156 de probe de sânge de la 19 persoane în decurs de 28 de zile după ce au primit o imunizare de rapel împotriva Covid-19 cu ARNm, a descoperit că o cantitate infimă de vaccin a ajuns în fluxul sanguin.
„Măsura în care vaccinul intră în sânge variază de la un individ la altul, ceea ce poate explica unele dintre efectele secundare, cum ar fi febra, durerile de cap şi oboseala, raportate după vaccinare”, a declarat joi, într-un comunicat, dr Yi (David) Ju, coautor al cercetării de la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii RMIT.
Această variaţie a prezenţei vaccinului în sânge ar putea declanşa răspunsuri inflamatorii, ducând la aceste efecte secundare la anumite persoane, spun cercetătorii.
Primele vaccinuri cu ARNm au fost aprobate împotriva Covid-19 în 2020. În loc să utilizeze un virus atenuat, vaccinurile cu ARNm folosesc instrucţiuni genetice pentru a determina organismul să producă o proteină care declanşează un răspuns imunitar.
De la introducerea lor, oamenii de ştiinţă au folosit tehnologia vaccinurilor cu ARNm pentru a dezvolta vaccinuri şi produse terapeutice pentru alte afecţiuni, inclusiv cancer.
Autorii noului studiu au afirmat că descoperirea oferă informaţii valoroase pentru îmbunătăţirea vaccinurilor ARNm în vederea unei utilizări mai sigure şi mai eficiente.
Studiul a fost publicat în revista ACS Nano.
