Ce este fuziunea nucleară şi cât va mai dura până când ne vom încălzi casele astfel

62309907
Shutterstock

Oamenii de ştiinţă de la un laborator din SUA au reuşit să producă o reacţie de fuziune nucleară care a dus la un câştig net de energie.

Descoperirea este considerată revoluţionară, salutată de oficialii americani ca fiind o "realizare de referinţă" şi o "piatră de temelie pentru viitorul energiei curate", relatează Reuters şi CNN.

Ce este fuziunea nucleară şi de ce este importantă

Fuziunea nucleară este un proces creat de om care reproduce aceeaşi energie care alimentează Soarele. Fuziunea nucleară are loc atunci când doi sau mai mulţi atomi sunt fuzionaţi într-unul mai mare, un proces care generează o cantitate semnificativă de energie sub formă de căldură.

Oamenii de ştiinţă din întreaga lume studiază fuziunea nucleară de zeci de ani, în speranţa de a o crea cu o sursă nouă care să genereze energie nelimitată, fără emisii de carbon şi fără deşeurile nucleare create de reactoarele nucleare actuale.

Proiectele de fuziune utilizează în principal elementele deuteriu şi tritiu - ambii fiind izotopi ai hidrogenului.

Citește și
„Ziua Zero” devine realitate. ONU avertizează că supraexploatarea a dus la un „faliment global al apei”
„Ziua Zero” devine realitate. ONU avertizează că supraexploatarea a dus la un „faliment global al apei”

Deuteriul dintr-un pahar de apă, la care se adaugă puţin tritiu, ar putea alimenta o casă timp de un an. Tritiul este mai rar şi mai dificil de găsit, dar poate fi obţinut totuşi pe cale sintetică.

"Spre deosebire de cărbune, aveţi nevoie doar de o cantitate mică de hidrogen, iar acesta este cel mai abundent lucru care se găseşte în univers", a explicat pentru CNN Julio Friedmann, cercetător-şef la Carbon Direct şi fost tehnolog-şef în domeniul energiei la Lawrence Livermore. "Hidrogenul se găseşte în apă, aşa că materialul care generează această energie este nelimitat şi este curat", a arătat expertul.

Prin ce se deosebeşte fuziunea de fisiunea nucleară

Când oamenii se gândesc la energia nucleară, le pot veni în minte turnurile de răcire ale centralelor şi norii ciupercă. Dar fuziunea este complet diferită.

În timp ce fuziunea contopeşte doi sau mai mulţi atomi, fisiunea este opusul; este procesul de scindare a unui atom mai mare în doi sau mai mulţi atomi mai mici. Fisiunea nucleară este tipul de energie care alimentează reactoarele nucleare din întreaga lume în prezent. La fel ca şi fuziunea, căldura creată prin scindarea atomilor este utilizată pentru a genera energie.

Conform Departamentului pentru Energie, energia nucleară este o sursă de energie cu emisii zero. Dar produce deşeuri radioactive volatile ce trebuie depozitate în condiţii de siguranţă şi care prezintă riscuri de securitate. Deşi rare, de-a lungul istoriei au avut loc accidente nucleare, cu rezultate de amploare şi mortale, cum ar fi cele de la reactoarele de la Fukushima şi Cernobîl.

Fuziunea nucleară nu prezintă aceleaşi riscuri de siguranţă, iar materialele utilizate pentru a o alimenta au un timp de înjumătăţire mult mai scurt decât fisiunea.

Cum ar putea energia de fuziune nucleară să aprindă lumina în case

Există două modalităţi principale de a genera fuziune nucleară, dar ambele au acelaşi rezultat. Fuziunea a doi atomi creează o cantitate imensă de căldură, care deţine cheia producerii de energie. Această căldură poate fi folosită pentru a încălzi apa, a crea abur şi a porni turbine pentru a genera energie - la fel ca şi în cazul fisiunii nucleare.

Marea provocare a exploatării energiei de fuziune constă în susţinerea acesteia suficient de mult timp pentru a putea alimenta reţelele electrice şi sistemele de încălzire din întreaga lume.

Descoperirea reuşită din SUA este importantă, dar este totuşi la o scară mult mai mică decât cea necesară pentru a genera suficientă energie ca să faci să funcţioneze o centrală electrică, fără a mai vorbi de zeci de mii de centrale electrice.

"Este vorba despre ceea ce este necesar pentru a fierbe 10 fierbătoare de apă", a explicat un expert. "Pentru a transforma acest lucru într-o centrală electrică, trebuie să obţinem un câştig mai mare de energie - trebuie să fie substanţial mai mare", a spus expertul.

De ce este important anunţul

Este pentru prima dată când oamenii de ştiinţă au reuşit să producă cu succes o reacţie de fuziune nucleară care să aibă ca rezultat un câştig net de energie, în loc să se ajungă la un echilibru, aşa cum s-a întâmplat în experimentele anterioare.

Deşi mai sunt mulţi paşi de parcurs până când acest lucru va fi viabil din punct de vedere comercial, este esenţial ca oamenii de ştiinţă să demonstreze că pot crea mai multă energie decât cea cu care au început.

"Acest lucru este foarte important, deoarece, din punct de vedere energetic, nu poate fi o sursă de energie dacă nu se obţine mai multă energie decât se introduce", a declarat Friedmann pentru CNN. "Progresele anterioare au fost importante, dar nu este acelaşi lucru cu generarea de energie care ar putea fi folosită într-o zi la scară mai mare", a adăugat expertul.

Unde are loc fuziunea

Mai multe proiecte de fuziune se află în SUA, Marea Britanie şi Europa. În Franţa, se află Reactorul Termonuclear Experimental Internaţional, la care colaborează treizeci şi cinci de ţări, având ca membri principali China, Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia, India, Japonia şi Coreea de Sud.

În SUA, o mare parte a activităţii se desfăşoară la National Ignition Facility din cadrul Laboratorului Lawrence Livermore din California, într-o clădire care se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu trei terenuri de fotbal.

Proiectul de aici creează energie din fuziune nucleară prin ceea ce se numeşte "fuziune termonucleară inerţială". În practică, oamenii de ştiinţă americani lansează pelete ce conţin hidrogen printr-o serie de aproape 200 de lasere, creând în esenţă o serie de explozii repetate extrem de rapide, de 50 de ori pe secundă. Energia colectată din neutronii şi particulele alfa este extrasă sub formă de căldură.

În Marea Britanie şi în cadrul proiectului ITER din Franţa, oamenii de ştiinţă lucrează cu maşini uriaşe în formă de gogoaşă şi dotate cu magneţi giganţi, numite tokamak, pentru a încerca să genereze acelaşi rezultat. După ce combustibilul este introdus în tokamak, magneţii acestuia sunt porniţi, iar temperaturile din interior sunt crescute exponenţial pentru a crea plasmă.

Plasma trebuie să atingă cel puţin 150 de milioane de grade Celsius, de 10 ori mai fierbinte decât miezul Soarelui. Neutronii scapă apoi din plasmă, lovind o "pătură" care căptuşeşte pereţii tokamak-ului şi transferându-şi energia cinetică sub formă de căldură.

Care sunt următorii paşi

Oamenii de ştiinţă şi experţii trebuie acum să descopere cum să producă mult mai multă energie din fuziunea nucleară la o scară mult mai mare.

În acelaşi timp, ei trebuie să descopere cum să reducă în cele din urmă costul fuziunii nucleare, astfel încât aceasta să poată fi utilizată în scopuri comerciale.

În prezent, este nevoie de mult timp şi de mulţi bani pentru fiecare experiment, or pentru a avea fuziune nucleară la nivel comercial trebuie reduse foarte mult costurile.

Oamenii de ştiinţă vor trebui, de asemenea, să recolteze energia produsă prin fuziune şi să o transfere în reţeaua electrică sub formă de electricitate. Va dura ani - şi posibil decenii - până când fuziunea va putea produce cantităţi nelimitate de energie curată, în timp ce oamenii de ştiinţă se află într-o cursă contracronometru pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

"Acest lucru nu va contribui în mod semnificativ la reducerea schimbărilor climatice în următorii 20-30 de ani", a declarat Friedmann. "Aceasta este diferenţa dintre a aprinde un chibrit şi a construi o turbină cu gaz", a punctat expertul.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
„Ziua Zero” devine realitate. ONU avertizează că supraexploatarea a dus la un „faliment global al apei”
„Ziua Zero” devine realitate. ONU avertizează că supraexploatarea a dus la un „faliment global al apei”

După decenii de supraexploatare, poluare şi presiuni climatice, lumea intră într-o eră de „faliment global al apei”. 

Studiu: Ibuprofenul, unul dintre cele mai utilizate analgezice, ar putea avea un rol neașteptat în reducerea riscului de cancer
Studiu: Ibuprofenul, unul dintre cele mai utilizate analgezice, ar putea avea un rol neașteptat în reducerea riscului de cancer

Ibuprofenul, unul dintre cele mai utilizate analgezice, ar putea avea efecte care depășesc calmarea durerii.

Studiu: Inima umană îşi poate regenera celulele musculare după un atac de cord
Studiu: Inima umană îşi poate regenera celulele musculare după un atac de cord

Cercetătorii australieni au demonstrat că inima umană își poate regenera celulele după un atac de cord.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Donald Trump despre Groenlanda: Vom găsi o soluţie care să mulţumească NATO. Nimeni n-a făcut mai mult pentru NATO decât mine
Donald Trump despre Groenlanda: Vom găsi o soluţie care să mulţumească NATO. Nimeni n-a făcut mai mult pentru NATO decât mine

Președintele Donald Trump a declarat marți că SUA vor elabora un plan pentru a obține proprietatea asupra Groenlandei care „va mulțumi foarte mult NATO”, relatează Reuters și CNN.



Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.