Cati bani pierde Romania prin absenta de la Mondial. 3 specialisti analizeaza periculoasa legatura dintre emotii si economie

CITESTE PE LARG IN ARTICOL:

- Alex Edmans, profesor de finante in Londra, despre cat de grav afecteaza o infrangere la Mondial bursa unei tari;
- Lucian Isar, analist financiar, despre ce a pierdut Romania prin ratarea acestui Mondial;
- Domeniile care au suferit gauri de milioane de euro din cauza disparitiei nationalei Romaniei de la CM;
- Cum reusesc alte tari sa dezvolte afaceri de miliarde de euro cu ajutorul fotbalului.

Din favelele braziliene pana in Centrul Vechi aglomerat cu terase si LCD-uri de 150 inch, din pub-urile Londrei, pana in cele mai importante piete ale Europei, fotbalul a aratat in ultima luna ca nu face parte din societate, ci reuseste chiar sa devina o societate de sine statatoare.

Campionatul Mondial s-a mutat in 2014 in tara care a transformat un fenomen inventat de englezi intr-un spectacol iubit de o lume intreaga. Daca Brazilia e locul unde driblingul s-a nascut, Europa e “corporatia” care a transformat instinctul genial in "stiinta, eficienta si inteligenta", in timp ce SUA si Asia au devenit, odata cu 2014, cei mai inraiti consumatori de “soccer”.

Citește și

Secretul lui Cristiano Ronaldo, Messi si Neymar. Cum sunt "inventate" in Brazilia vedetele fotalului

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Impactul pe care un meci de la Cupa Mondiala il are asupra unei tari depaseste emotia si ambitia. Fotbalul este un microunivers la care miliarde de oameni participa activ, investind sume de sute de miliarde de euro.

Fotbalul, dincolo de sport, inseamna consum, inseamna marketing, inseamna un business global, din care Romania s-a autoexclus, refuzand sa inteleaga necesitatea investitiilor intr-un proiect inaintea performantei intamplatoare de moment, precum a facut-o Belgia, “fotbalul care a demonstrat ca nu are nevoie de un Hagi” ca sa performeze.

Cat a costat o infrangere la Mondialul din Brazilia

Alex Edmans este profesor de finante la London Business School si, recent, a publicat un studiu in care a aratat impactul pe care un meci de la Mondial il are asupra societatii. Cand emotia se propaga in bani, atunci manipularea emotiei devine un subiect central si un business in sine.

Alaturi de Diego Garcia si Oyvind Norli, Alex Edmans a studiat 2600 de meciuri, 1100 de fotbal si alte 1500 din alte sporturi din 39 de tari, incercand sa vada efectul pe care aceste evenimente il au asupra bursei. Rezultatele au aratat ca tari cu traditie si pasiune pentru sport, precum Brazilia, Argentina, Germania, Anglia, Italia si Spania, dar si altele, sunt vulnerabile in fata rezultatelor inregistrate intr-o competiei de nivelul Campionatului Mondial. Pe scurt, o infrangere usturatoare la Mondial inseamna si caderea bursei cu un anume procent.

O eliminare de la Mondial “costa” o tara cu caderea bursei la 24 de ore distanta cu 0.5%, arata studiul. Dupa ce Anglia a pierdut in fata Italiei, a doua zi, bursa a cazut cu 0.34%, pentru ca infrangerea umilitoare a Spaniei, 1-5 in fata Olandei, sa provoace o cadere cu 1% a bursei.

In cazurile studiate din Grupele Mondialului din Brazilia, dupa o infrangere, 8 tari au suferit si o cadere a bursei a doua zi. Singurele exceptii au fost in meciurile Croatia - Brazilia, Bosnia - Argentina si Australia - Olanda.

Alex Edmans, pentru www.stirileprotv.ro: Cat de periculos este acest fenomen

Am stat de vorba cu Alex Edmans, care a explicat cum e posibil ca un meci de fotbal sa afecteze bursa unei tari si cat de periculoasa e aceasta vulnerabilitate in sistem.

Fotbalul e un joc al carui rezultat poate fi manipulat, iar piata neagra a pariurilor din Asia inseamna 500 de miliarde de euro. In ciuda eforturilor depuse de FIFA si UEFA pentru a proteja sportul de banii murdari, riscul exista intotdeauna.

“Oamenii care joaca la bursa nu sunt calculatoare, sunt fiinte umane care pot fi afectate emotional. Astfel, bursa nu este dominata de analize fundamentale, dividente, profit, inflatie, dar si de sentimente. Rezultatele unei nationale de fotbal au un efect urias asupra sentimentului national si se pot infiltra in bursa.”

“Este periculos ca emotiile si factorii psihologici pot afecta bursa in acest fel. In momentul in care comportamentul uman poate fi afectat de emotii in dauna analizei fundamentale, acestia pot face tranzactii irationale prin care sa piarda bani.”

“Investitorii trebuie sa stie ca deciziile lor pot fi afectate de emotii, astfel in aceasta perioada ar trebui sa fie mai retinuti in tranzactiile pe piata.”, explica Alex Edmans, autorul studiului, pentru Stirileprotv.ro

In mod paradoxal, daca o infrangere la Mondial inseamna o pierdere pe bursa, o victorie nu aduce niciun plus.

“Aici sunt doua motive”, spune Alex Edmans. “Daca esti invingator, pur si simplu mergi mai departe in competitie. Dar daca pierzi (dupa faza grupelor), esti eliminat. O infrangere are un efect mai mare fata de o victorie. Al doilea motiv este acela ca suporterii sunt extrem de increzatori in ideea ca echipa lor va castiga. In cazul unei victorii, ei nu vor fi surprinsi. Doar daca pierd, atunci apare dezamagirea.”

Cat si ce a pierdut Romania pentru ca nu s-a calificat la Mondialul din Brazilia?

Expert in macroeconomie si banking contemporan, Lucian Isar incearca sa explice pentru Stirileprotv.ro efectul absentei Romaniei de la Mondialul din Brazilia:

“Romania ar fi castigat din participarea la un Campionat Mondial de Fotbal prin plusul de notorietate. Romania ar fi intrat pe radarul unor noi investitori, altii ar fi revizuit planuri puse la sertar. Lipsa echipei nationale de la campionat poate fi considerata doar ca si un cost de oportunitate, nu o pierdere reala.”, spune acesta pentru Stirileprotv.ro.

Cu o cifra aproximativa incearca sa vina si Alex Edmans, care poate estima cat a pierdut o nationala precum cea a Romaniei dupa ce a ratat un meci similar cu dubla cu Grecia, din play-off-ul pentru Mondial:

“Am descoperit ca pierderea unui meci de calificare duce la o scadere a bursei cu 0.13% a doua zi, dar nu exista un studiu care sa arate impactul ratarii unei calificari, ci doar infrangerea unui meci de calificare.”

Totusi, Romania nu se incadreaza in tiparul Angliei, Spaniei, Italiei sau Braziliei din studiu. Si asta pentru ca bursa din Romania este mult mai redusa fata de celelalte.

“Romania are o bursa mica cu lichiditate redusa. Dinamica si impactul bursei de la Bucuresti asupra economiei Romaniei in ansamblu nu poate fi comparata cu cele citate in studiu.”, spune Lucian Isar, care afirma ca spaima poate controla piata, chiar si cand sursa este un meci de fotbal: “Pietele nu sunt influentate doar de elementele de analiza fundamentala. Elementele de pshihologia multimilor si multiple alte elemente inclusiv tipurile de jucatori prezenti pe piata influenteaza evolutia preturilor activelor cotate pe o anumita piata. Elementele de psihologie, spaimele, afecteaza preturile, dar aceste aspecte nu reprezinta un pericol real pentru piata de Romania.”

“Gaura” de milioane de euro provocata de disparitia Romaniei de la Campionatele Mondiale

Au trecut 16 ani de la ultimul Mondial al Romaniei si 6 ani de la ultimul turneu final. Absenta din competitiile majore influenteaza nu numai notoritatea jucatorilor si a fenomenului intern, dar si piata, banii investiti in publicitate si activitatile conexe fotbalului.

Bobby Durbac, expert in marketing sportiv si director la Durby Sports Marketing, declara pentru Stirileprotv.ro: “Pe anumite segmente, consumul ar fi avut potentialul sa creasca undeva intre 15 si 30 de procente, in functie de domeniul de activitate. Comercializarea berii, semintelor, bauturilor racoritoare, vanzarea tricourilor promotionale si agentiile de turism ar fi fost cateva dintre zonele cu crestere in aceasta perioada.”

Lucian Isar aduce in discutie si ideea “fondurilor speculative”, in care intra si zona pariurilor: “Unul dintre castigatorii evidenti ar fi fost turismul. Un altul ar fi fost cel reprezentat de fondurile speculative.”

Despre pariuri vorbeste si Cristi Iancu de la SEG Team, firma de marketing care detine drepturile de organizare pentru Cupa Romaniei Timisoreana si reprezinta mai multe cluburi din Liga I.

“Daca Romania ar fi fost la Mondial, terasele si restaurantele ar fi fost pline. In businessul nostru, al marketingului sportiv, poate ca s-ar fi creat o emulatie, ar fi fost un interes mai mare in partea clientilor de publicitate, a sponsorilor. Dintr-o calificare am fi gasit mai multi parteneri cu sume mai mari. Sa nu uitam si de agentiile de pariuri. Prezenta Romaniei la Mondial ar fi adus incasari mult mai mari in aceasta zona, asta ca sa aducem vorba despre factorul emotional din studiu.”

“Vorbim in total despre sume de milioane de euro.”, spune Cristi Iancu de la SEG Team, care explica faptul ca este imposibil de estimat cate milioane de euro a pierdut Romania prin ratarea unui nou mondial.

De la “Vaduvele Mondialului”, la bere, pizza si carne. Cum au dat alte tari lovitura cu ajutorul fotbalului

“Fotbalul este o religie” e o vorba acoperita si in plan economic. Fanatismul dincolo de ratiune e unul dintre principalele motoare ale consumului.

- Astfel, in 2010, fiecare suporter din Portugalia, cea mai saraca tara din Vestul Europei, era dispus sa dea in medie 450 de dolari pentru o victorie la Mondial, conform unui studiu ING, publicat de EuroMonitor.

- In perioada Mondialului din 2006, Marea Britanie a inregistrat pe parcursul celor 4 saptamani de competitie cea mai mare vanzare de carne intre 2006 si 2010, arata mai multe date furnizate de ELBEX.

- Universitatea Loughborough a descoperit in schimb ca 10% dintre fanii englezi au baut cel putin 20 de doze si 20 de halbe de bere peste medie, in timp ce unul din 7 a mancat cel putin 10 pizze in perioada Mondialului din 2010.

- “Vaduvele Mondialului”, adica sotiile marilor consumatori de fotbal, ramase singure pe perioada meciurilor, au devenit “tintele” marketingului facut de restaurante si salile de cinema, cele mai afectate zone in perioada unei astfel de competitii.

- Un studiu Visa Europe arata ca in Anglia, consumul a crescut in iunie cu 0.4% fata de luna mai si cu 0.6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Barurile, pub-urile, restaurantele si vanzarile de tricouri sportive, mancare si bauturi avand cele mai mari “boom”-uri.

“Afacerea hamsterul”. Cum a crescut piata din Olanda pe perioada Mondialului

Olanda in 2014 a avut de castigat prin prezenta la Mondial, desi nationala nu a mai prins finala. A 5-a economie a Europei care a trecut prin 3 recesiuni, a reusit ca prin fotbal sa ajunga o incredere de consum in piata de la -12 la -2, analistii estimand ca in acest an vor trece pe plus, scrie Bloomberg.

Olanda a stiut sa speculeze fiecare oportunitate de imagine. A lansat o moneda cu golul lui Van Persie reusit in fata Spaniei, pe care a scos-o in 6000 de exemplare puse la vanzare pentru 9.95 euro bucata.

Marten van Garderen, un economist de la ING, a estimat chiar ca daca Olanda ar fi castigat Mondialul, economia tarii ar fi crescut cu 0.2%, in timp ce principalele supermarketuri din tara au incasat 54 de milioane de euro numai din produse legate de Mondial. Un exemplu in acest sens este Albert Heijn, cel mai mare lant de supermarketuri din Olanda, care a oferit gratuit cate o mascota hamster pentru fiecare bon fiscal eliberat de cel putin 15 euro: 45 de milioane de hamsteri s-au dat intr-o tara a carei populatie este de 16.8 milioane de locuitori.

Piata din Romania nu plange dupa absenta nationalei de la un Mondial sau un European. Unii fani ai lui Liverpool au tinut cu Uruguayul lui Suarez. Spania are destui suporteri in marile orase ale Romaniei. Iar Messi are mai multi fani romani decat multe dintre cluburile din Liga I.

Consumul exista, insa prin absenta repetata de la un eveniment atat de important, Romania risca sa devina un brand irelevant. Iar pe o piata a brandurilor mondiale, anonimatul nu poate fi vandut.

Autor: Catalin Andrei, editor www.sport.ro
Contact: [email protected]

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl